Puterea autovindecării

Cei mai mulți oameni nu sunt străini de durere și de boală, însă puțini își dau seama că un remarcabil sistem de autoreparare, care acționează zi de zi, se află deja în interiorul corpului nostru – și îmbunătățirea capacității sale de vindecare depinde de noi. De asemenea, majoritatea oamenilor înțeleg pe deplin puterea incredibilă a corpului, în mare parte deoarece medicina tradițională ne-a făcut să credem că sănătatea vine din afară și nu din interior. Știți, de exemplu, că aproximativ 50 la sută din toate bolile, luate fiecare separat, se vor vindeca singure în cele din urmă.

În această carte fundamentală, Dr. Fabrizio Mancini, expert în medicina autovindecării, ne arată cum să ne conectăm la puterile proprii de vindecare ale corpului nostru prin:

Amintiți-vă că aveți puterea de a fi și de a rămâne sănătoși, pentru că vindecarea vine într-adevăr din interior.

Cuvânt înainte de dr. Wayne W. Dyer ... ix

Introducere ... xiii

Corpule, vindecă-te singur ... 1

Vindecare versus lecuire ... 17

Partea I: Autovindecarea fizică ... 31

Capitolul 1: Alimente pentru autovindecare ... 33

Capitolul 2: Antivindecătoare ... 59

Capitolul 3: Suplimente pentru autovindecare ... 75

Capitolul 4: Vindecarea activă ... 103

Capitolul 5: Noile arte ale vindecării ... 125

Partea a II-a: Autovindecarea emoțională ... 153

Capitolul 6: Gândești, deci, te vindeci (sau nu) ... 155

Capitolul 7: Emoții care vindecă, emoții care rănesc ... 169

Capitolul 8: Factorul încredere ... 185

Partea a III-a: Autovindecarea spirituală ... 203

Capitolul 9: Forțele creatoare ... 205

Capitolul 10: Triada vindecării ... 221

Capitolul 11: Spiritul vindecător ... 239

Partea a IV-a: 21 de zile până la autovindecare ... 255

Capitolul 12: Prima săptămână: Deblocați-vă potențialul de vindecare ... 257

Capitolul 13: Săptămâna a doua: Ascultă-ți corpul ... 271

Capitolul 14: Săptămâna a treia: Hrănește-ți sufletul ... 293

Cuvânt de încheiere ... 309

Mulțumiri … 315

Despre autor ... 317

INTRODUCERE

Cei mai mulți dintre noi nu suntem străini de problemele de sănătate, de boli și de suferințe, deși am dori să nu avem astfel de probleme. Și celor mai mulți dintre noi ne-ar face plăcere să putem trăi fără boli, să avem mai multă energie și să ne bucurăm mai mult de starea de bine.

Este posibil, totuși? Este prea târziu chiar și pentru a încerca?

Da, este posibil... și nu este prea târziu.

Însă nu căutați răspunsuri în mediul care se schimbă rapid și care este neprietenos. Ele nu sunt acolo.

Răspunsurile se află în propriul nostru corp. Este adevărat. Corpul nostru are o capacitate înnăscută de a se vindeca singur – un sistem remarcabil de autoreparare, care funcționează zi de zi – iar îmbunătățirea capacității de vindecare depinde de noi.

Majoritatea oamenilor nu înțeleg totuși deplin capacitatea incredibilă a corpului de a se vindeca singur, în mare parte fiindcă medicina tradițională a făcut prea puțin pentru a maximiza acest potențial, punând accentul în schimb pe faptul că sănătatea ar veni din afară și nu din interior. Știați, de exemplu, că multe boli se vindecă singure în cele din urmă ? Este foarte adevărat.

*

Ar trebui să mă prezint. Sunt doctor chiropractician și președinte al Universității Parker din Dallas, Texas. Cunoscută până acum sub numele de Colegiul de chiropractică Parker (pe care l-am absolvit și eu), instituția a fost înființată de regretatul Dr. James W. Parker, omul pe care mulți îl numeau cu iubire „Dr. Jim”. Colegiul Parker și-a deschis porțile la 1 septembrie 1982, cu 27 de studenți. Acum, universitatea este cea mai importantă școală de chiropractică din lume. Sunt peste 6.000 de absolvenți Parker, care lucrează deja în 50 de state și trăiesc în 31 de țări.

Îmi amintesc foarte bine ziua în care am primit un telefon de la Președintele Consiliul de Conducere al Colegiului Parker. Acesta mi-a spus că, din moment ce Dr. Jim a murit, conducerea a simțit și a considerat că eu eram persoana potrivită care să-și asume conducerea. Inima îmi bătea cu putere. Aveam doar 33 de ani. Mă gândeam: Ce știu eu despre conducerea unei asemenea instituții, cu o forță uriașă?

În acea vreme, practicam cu succes chiropractica pentru starea de bine în Texas. Soția mea, Alicia, era însărcinată cu cel de-al doilea copil al nostru și eram fericit să fiu la cabinet 27 de ore pe săptămână și să-mi petrec restul timpului cu familia. Dar, în timp discutam cu Alicia despre această ocazie, mi-am dat seama că știam mai mult decât credeam că știu, fiindcă Dr. Jim mă călăuzise timp de zece ani și fusese unul dintre cei mai apropiați prieteni ai mei. Eram conștient și de provocările cu care s-ar fi putut confrunta colegiul fără o conducere puternică și o viziune clară. Ca absolvent al acestui sistem de educație, știam ce puteam să facem pentru a-l perfecționa. Am acceptat oferta cu o oarecare reținere și le-am spus membrilor consiliului de conducere că ar trebui să mă schimbe imediat, dacă se dovedește că nu corespund așteptărilor. Când am fost numit oficial, a venit un reporter să scrie ceva despre mine și mi-a spus că eram unul dintre cei mai tineri președinți de colegiu sau de universitate din Statele Unite.

După douăzeci de ani, pot spune că m-am bucurat de fiecare zi petrecută ca președinte al Colegiului și Universității Parker. Mi-am dat seama că viața mea merită cu atât mai mult să fie trăită, cu cât pot contribui mai mult la perfecționarea altora.

Nu vă puteți da seama, citind aceste rânduri, dar eu sunt de fel din Columbia și am accent columbian. Familia mea s-a mutat din Columbia la Miami în 1978, când tocmai împlinisem 13 ani. Atunci când părinții m-au anunțat de plecarea noastră iminentă în Statele Unite, eu și cei patru frați ai mei ne-am simțit traumatizați. Viața în Columbia era lumea noastră – aveam o mulțime de prieteni și jucam o mulțime de jocuri sportive. Era înspăimântător să lăsăm toate astea în urmă. Însă mama și tatăl meu, care erau foarte înțelepți, au spus cam așa: „Nu e uimitor că puteți să mergeți într-o țară complet diferită, să învățați o limbă complet diferită și să aveți o înțelegere complet diferită a unei alte culturi? Nu e uimitor că veți putea să explorați orice posibilități existente acolo? Aveau dreptate. Vedeți, Columbia ne oferise o copilărie fericită, dar Statele Unite ne-au oferit oportunitatea să creștem și să trecem dincolo de zona noastră de confort. Frații meu și eu însumi am perceput mult mai bine ideea mutării.

Încă îmi amintesc primele zile de școală la Miami, ca și cum ar fi ieri. Mi-era teamă și nu mă simțeam în largul meu. Pe vremea aceea nu se studia „Engleza ca a doua limbă” și foarte puțini elevi vorbeau spaniola la acea școală. Deși ar fi trebuit să fiu în clasa a șaptea, am fost înscris în clasa a cincea, fiindcă nu știam deloc englezește.

Am pășit în clasă și profesorul meu domnul Hill a spus: „Ei, dragii mei, să-i urăm bun venit noului nostru elev. Se numește Fabrizio. Întreaga clasă a răspuns „Salut, Fabrizio”. Domnul Hill m-a luat de mână și m-a așezat lângă o fată care se numea Maria, care era vorbitoare de spaniolă și engleză, fiindcă părinții ei erau cubanezi. Am stat lângă ea zilnic și ea îmi traducea ce spunea profesorul. Am avut nevoie de două ore și jumătate în fiecare zi, după orele de clasă, pentru a înțelege lecțiile. După ce am terminat școala, părinții ne-au trimis pe frații mei și pe mine într-o tabără de vară la Boston, Massachusetts, unde nimeni nu vorbea limba spaniolă... acolo am deprins o mulțime de cuvinte și expresii din limba engleză.

Amintesc aceste provocări cu care m-am confruntat ca școlar, pentru că au fost o uriașă lecție de viață pentru mine: uneori suntem aruncați în situații la care nu ne așteptăm – o anumită schimbare monumentală, cum ar fi o boală, un nou serviciu sau un divorț, de exemplu – și trebuie să răspundem cu optimism. Și trebuie să fim adaptabili. Nu m-am așteptat să mă mult în altă țară, nu m-am așteptat să învăț o limbă nouă. Dar ceea ce știam, chiar și atunci, era că puteam să fac ceva pozitiv în acea situație. Părinții ne-au încurajat întotdeauna, pe frații mei și pe mine, și ne-au spus că puteam să facem ori să devenim orice doream. Pe măsură ce învățam limba engleză, de exemplu, ei ne aminteau ocaziile pe care le puteam crea în viețile și carierele noastre vorbind fluent două limbi. Aceste experiențe timpurii mi-au conturat felul în care sunt și în care gândesc astăzi.

*

Cred că uneori ne blocăm și ne limităm drastic pe noi înșine. Cu alte cuvinte, vreau să spun că ne lăsăm paralizați de circumstanțele în care suntem aruncați, în loc să privim situația ca fiind o ocazie de a ne dezvolta și de a ne perfecționa, devenind o ființă umană mai puternică.

Răspunzând evenimentelor vieții în mod pozitiv, am pus cea mai puternică temelie în viața pe care mi-am creat-o. Să nu mă înțelegeți greșit. Am avut și eu parte de suferințe și de experiențe negative, inclusiv durerea de a pierde doi membri ai familiei. De fapt, un prieten m-a întrebat odată: „Cu tot ce s-a întâmplat, cum poți să fii atât de fericit și de sănătos?”

I-am împărtășit prietenului că, în ciuda greutăților, m-am simțit extrem de norocos să am o viață atât de împlinită, de liniștită și de plină de bucurie. În fiecare zi, mă trezesc și mă întreb de ce alții nu simt la fel ca mine. Răspunsul cu care mă confrunt permanent este că majoritatea oamenilor nu cred că este posibil – nu cred că pot face sau pot avea ceea ce doresc atât de mult. Ei permit percepțiilor lor negative și opiniilor negative ale altora să le influențeze viețile și să le dicteze cine sau ce să fie, ori cum să gândească și să simtă, în loc să se îndrepte mai întâi către interior și să descopere tot ce pot face în lăuntrul lor. Pe scurt, ei nu știu cum să păstreze o atitudine pozitivă, sănătoasă, și să vadă călătoria prin viață cu speranță.

Mentalitatea ne influențează în mod sigur starea de bine. Iar scopul meu, când am scris această carte, a fost să împărtășesc ce am învățat în peste douăzeci de ani de studiu și de descoperire a modului în care putem să ajungem la potențialul maxim în cel mai important domeniu al vieții noastre: sănătatea noastră.

Până când nu am fost inițiat în chiropractică, nu am considerat niciodată că sănătatea ar fi o prioritate de vârf. Chiropractica este o formă de îngrijire a sănătății care pune accentul pe autovindecare. Se concentrează asupra tulburărilor sistemelor muscular, scheletic și nervos și asupra efectelor acestora asupra sănătății.

Pregătirea mea de bază este medicina convențională; am urmat cursuri pregătitoare pentru studenții la medicină, dorind să devin neurochirurg. Dar am fost fascinat de chiropractică, care m-a învățat că trupul uman este conceput astfel încât să se vindece singur și că, fără o stare de sănătate potrivită, suntem limitați în orice domeniu al vieții noastre. Dar această carte nu se ocupă de chiropractică, ci de capacitatea corpului de a se repara singur.

O zicală foarte folosită spune că „Dacă nu ai sănătate, nu ai nimic”. Și așa este, pentru fiecare dintre noi. Dacă nu vă îngrijiți de voi înșivă, acest lucru poate avea un impact asupra felului în care reușiți în carieră. Dacă nu vă simțiți bine, s-ar putea să nu doriți nimic nici în relația cu soțul / soția sau partenera / partenerul de viață. Dacă aveți copii și ei vor să se joace cu dumneavoastră, dar nu aveți chef, s-ar putea să-i îndepărtați. Încetul cu încetul, s-ar putea să înceapă să se întrebe: „De ce nu vrea mama să se joace cu mine ?” sau „De ce nu vrea tata să se joace cu mine?” Dacă nu aveți sănătate, toți banii din lume nu mai au nicio valoare. Dacă nu aveți sănătate, nu prea aveți nimic altceva.

Acum nu mă refer doar la starea de bine la nivel fizic. Vorbesc de sănătatea fizică, emoțională și spirituală și fiecare din aceste domenii este strâns împletit cu celelalte și ele formează miezul acestei cărți:

Partea I: Autovindecarea fizică. Eliberarea capacităților de autovindecare ale corpului începe cu o hrană sănătoasă și cu suplimentele alimentare potrivite, cu activitatea fizică și cu schimbări pozitive ale stilului de viață. În Partea I, vă voi învăța cum să faceți schimbările necesare pentru a sprijini capacitățile înnăscute de vindecare ale corpului.

Partea a II-a: Autovindecarea emoțională. Gândurile și sentimentele negative pot provoca durere și boală, care dispar imediat ce schimbați acele gânduri. Beneficiile de care ne bucurăm prin autovindecarea emoțională pot cuprinde printre altele: reducerea stresului, relaxare profundă, un nivel crescut și mai concentrat de energie vindecătoare, prevenirea rănirilor, eliminarea blocajelor sau alinarea durerilor musculare și articulare, precum și o mai bună încredere în sine și o stare de bine mai deplină.

Partea a III-a: Autovindecarea spirituală. Cei mai mulți dintre noi au o idee fixă că sănătatea este predominant fizică și, într-o anumită privință, emoțională, însă o sănătate bună cuprinde mai mult decât atât. Este și intens spirituală, iar eu cred că noi toți suntem ființe spirituale.

Aprofundarea rădăcinilor spirituale prin credință sau prin alte practici, ori pur și simplu prin apropierea de natură, are efecte profunde asupra vindecării. Spiritualitatea oferă sens și alinare atunci când suntem bolnavi, astfel încât experiența bolii se îmbunătățește și poate stimula vindecarea. O boală ne mai poate ajuta să ne conștientizăm spiritualitatea și ne poate ajuta să ne dezvoltăm spiritual. Și adesea, spiritualitatea ne poate sprijini și întări capacitatea de autovindecare în feluri care se învecinează cu miracolul.

Autovindecarea are loc atunci când structura fizică, emoțională și spirituală sunt aliniate. Când lucrăm în fiecare zi pentru a ne asigura că hrănim aceste trei zone, atunci ne putem da seama într-adevăr și putem atinge adevăratul nostru potențial de autovindecare. Corpul omenesc a evoluat, ajungând să trăiască în echilibru și să înlăture bolile, cu condiția să-i oferim hrana de care are nevoie.

Cuvântul doctor vine din cuvântul latinesc docere, care înseamnă „a învăța pe altul”. Ca doctor în chiropractică, una din datoriile mele este să-i învăț pe oameni cum să se păstreze sănătoși, să-i încurajez să-și asume responsabilitatea pentru propria lor stare de bine. M-am asigurat întotdeauna că pacienții mei nu au plecat niciodată din cabinetul meu fără să recunoască faptul că-și pot atinge potențialul deplin – în relațiile familiale sau profesionale, în credință, în muncă și altele – doar atunci când se conectează lăuntric și contribuie la dobândirea sănătății proprii.

Folosind îndrumările și sugestiile pe care vi le ofer, nu doar că veți împiedica în primul rând boala să-și stabilească un „cap de pod”, ci veți ajuta și corpul să înceapă vindecarea de bolile cu care se confruntă deja, fără să apelați la medicamente și la tratamente chirurgicale. Aceste lucruri vor fi prezentate împreună în ultima parte a acestei cărți:

Partea a IV-a: 21 de zile până la autovindecare. Vă ofer un program inovator de trei săptămâni, care se concentrează pe modul în care ne putem îmbunătăți aspectele fizice, emoționale și spirituale ale vieții și pe modul în care ne putem conecta la propriul nostru potențial de vindecare.

Am conceput acest program astfel încât trupul să arate și să se simtă cât mai bine, în acord cu ceea ce este sănătos și realist pentru fiecare, în mod firesc, în interior și în afară. Și care sunt cele mai frumoase surprize ale unei vieți autovindecate? Aruncați o privire:

Sunt atât de mulți pași posibili de urmat către autovindecare, și eu vă voi arăta care sunt cei mai buni. Firește că nu toți acești pași vor fi potriviți pentru fiecare sau pentru stilul de viață al fiecăruia, dar vă încurajez să încercați fiecare pas și să îi folosiți pe cei care se potrivesc cel mai bine felului propriu de a trăi în această lume. Și nu vă gândiți la ce veți face mâine. Alegeți să urmați una sau două acțiuni pozitive pentru sănătate în fiecare zi din planul meu de 21 de zile.

Am fost întotdeauna convins că fiecare dintre noi a fost creat să fie sănătos. Avem puterea de a fi și de a rămâne sănătoși, fiindcă vindecarea vine din lăuntrul nostru. Puterea autovindecării vă va ajuta să vă trăiți viața pe care doriți cu adevărat să o aveți.

pag. XIII – XXI