Religii australiene
O introducere
Scopul ultim al istoricului religiilor nu este să arate că există un număr de tipuri sau tipare de comportament religios, cu simbologiile și teologiile lor specifice, ci mai degrabă să le înțeleagă semnificațiile. |

29.00 26.10 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Caracteristica distinctivă a australienilor și a altor populații primitive nu este lipsa istoriei, ci modul lor specific de a interpreta istoricitatea umană. Și ei trăiesc în istorie și sunt modelați de evenimentele istorice, dar nu au o conștiință a istoriei comparabilă, si zicem, cu a vesticilor; și întrucât nu au nevoie de ea, nu posedă nici o conștiință istoriografică. Aborigenii nu consemnează evenimente istorice într-o ordine cronologiei ireversibilă. Evenimentele și inovațiile care, imperceptibil dar continuu, le-au transformat existența, au fost transferate in era mitică; altfel spus, ele au devenit parte din Istoria sacră a tribului. La fel ca majoritatea popoarelor arhaice, australienii nu atribuie nicio valoare cronologiei reale. Istoria lor sacră e semnificativă nu fiindcă narează evenimentele în ordine cronologică, ci fiindcă revelează începuturile lumii, apariția strămoșilor și actele lor dramatice și exemplare... Scopul ultim al istoricului religiilor nu este să arate că există un număr de tipuri sau tipare de comportament religios, cu simbologiile și teologiile lor specifice, ci mai degrabă să le înțeleagă semnificațiile. Iar astfel de semnificații nu sunt date odată pentru totdeauna, nu sunt pietrificate în respectivele tipare religioase, ci sunt mai degrabă deschise, în sensul că se schimbă, cresc și se îmbogățesc de o manieră creativă în procesul istoriei. Mircea Eliade |
Cuprins:
Cuvânt înainte ... 5 Prefață ... 10 Capitolul 1. FIINȚE SUPRANATURALE ȘI ZEI SUPREMI ... 21 Ființele celeste din sud-estul Australiei ... 23 Istoria unei controverse ... 29 De la „Oameni fără religie” la Urmonotheismus ... 35 Zei supremi australieni și Zeitgeist-ul apusean ... 42 Mari zei și eroi culturali ... 48 Două tipuri de „primordialitate” ... 64 Capitolul 2. EROI CULTURALI ȘI GEOGRAFIE MITICÃ ... 67 Mitul Aranda al originilor ... 69 Numbakulla și stâlpul sacru ... 76 Mitul lui Bagadjimbiri ... 79 O geografie mitică ... 82 Ritualurile care „re-creează” Lumea ... 87 Simboluri compensatorii ... 90 Teogonia și mitologia tribului Unambal ... 95 Unambal și Ungarinyin ... 101 Wondjina și șarpele curcubeu ... 106 Reiterarea creativității din Vremea Visului ... 110 Capitolul 3. RITURI DE INIȚIERE ȘI CULTE SECRETE ... 115 Rituri de pubertate ... 115 Moartea simbolică ... 122 Inițiere și anamnesis ... 127 Cultele secrete din Teritoriul Arnhem ... 132 Djunggavon ... 137 Kunapipi și Ngurlmak ... 139 Strămoașa și șarpele ... 144 Șarpele Curcubeu ... 147 Inițierea fetelor ... 150 Ceremoniile secrete ale femeilor ... 153 „Ne aparține nouă, femeilor” ... 156 Capitolul 4. VRACII ȘI MODELELE LOR SUPRANATURALE ... 165 „Bărbați de rang înalt” ... 165 Inițierea unui vraci Wiradjuri ... 168 Baiame și Vracii ... 171 Un scenariu inițiatic ... 175 Inițierea prin înghițirea de către un monstru ... 179 „Trecerea prin ape” ... 182 „Uciderea” rituală a candidatului ... 183 Inițierile șamanice australiene ... 188 Vraci și Șarpele Curcubeu ... 194 Funcțiile și puterile vracilor ... 196 „Specialiști” și „Inovatori” ... 201 Capitolul 5. MOARTE ȘI ESCATOLOGIE: CONCLUZII ... 207 Moarte, rituri funerare și „anchete” ... 207 Post-existența sufletului ... 211 Kurangara ... 216 Culte itinerante și mișcări milenariste ... 223 O „mișcare de ajustare” ... 228 Reconstrucția istorică a culturilor australiene ... 230 Interpretarea istorică a religiilor australiene ... 237 Antropologii și religiile australiene ... 242 |
Fragment:
CAPITOLUL 1. FIINȚE SUPRANATURALE SI ZEI SUPREMI Există o credință generală printre australieni că lumea, omul și diversele animale și plante au fost create de anumite Ființe Supranaturale care pe urmă au dispărut, fie înălțându-se la cer, fie intrând în pământ. Actul „creației” a fost mai puțin o cosmogonie, cât modelarea și transformarea unui material pre-existent; nu a fost o creația ex nihilo, ci modelarea unei substanțe cosmice amorfe care existase deja înainte de apariția Ființelor Supranaturale. Tot astfel, „crearea” omului a fost mai degrabă o modificare a unei ființe anterioare informe sau monstruoase. Miturile tind să sublinieze completarea morfologică și instruirea spirituală a omului primordial mai curând decât venirea sa la viață dintr-o formă materială preexistentă. Omul a fost făcut cu adevărat când a căpătat forma sa actuală și când i-au fost revelate instituțiile religioase, sociale și culturale ce vor constitui de atunci înainte moștenirea cea mai prețioasă a tribului său. Apariția omului și a lumii actuale au avut loc în Vremea Visului – perioada alchera sau alcheringa, ca să folosim termenii Aranda pentru epoca aceasta primordială și fabuloasă. Peisajul fizic s-a schimbat și omul a devenit ce este el astăzi ca urmare a unui șir de fapte ale Ființelor Supranaturale. Nicăieri în Australia actele creatoare ale personajelor din „Vremea Visului” nu ne impresionează prin grandoare. În fapt, majoritatea „miturilor de creație” din centrul Australiei vorbesc doar despre lungi și monotone peregrinări ale unor diverse tipuri de Ființe Primordiale, peregrinări în decursul cărora ele au modificat peisajul, au produs plante și animale și au îndeplinit o serie de „ritualuri” care începând de atunci au fost repetate fidel de către aborigeni. Narațiunile acestor acte creatoare constituie ceea ce numim „mituri”; într-adevăr, ele sunt „sacre” și servesc ca fundamente și justificări pentru întreaga viață religioasă a tribului. „Vremea Visului” s-a încheiat când Ființele Supranaturale au părăsit suprafața pământului. Dar trecutul mitic nu a fost pierdut pentru totdeauna; dimpotrivă, el este recuperat periodic prin ritualurile tribului. Așa cum vom vedea, ceremoniile cele mai sacre și cu deosebire cele secrete se presupune că reactualizează evenimentele mitice, făcând ca timpul fabulos al începuturilor să devină prezent. Ca și în cazul tuturor celorlalte religii „primitive”, a înțelege religia australiană înseamnă în ultimă instanță a ști ce s-a petrecut in illo tempore, altfel spus, ce tip de Ființe Primordiale și-au făcut apariția dintru început, ce fel de activități au săvârșit – și în ce scop – și ce s-a întâmplat cu ele după aceea. Cum era de așteptat, dezbaterea cea mai animată între oamenii de știință a fost cu privire la tipul și structura Ființelor Primordiale: au fost Zei Celești, „Părinți Universali”, strămoși mitici teriomorfi, duhuri ale unor căpetenii faimoase? Controversa aceasta este extrem de semnificativă atât pentru înțelegerea religiilor australiene cât și pentru istoria înțelegerii religiilor arhaice de către savanții apuseni – în fapt, dezbaterea este revelatoare pentru istoria minții apusene moderne în general. Din acest motiv vom intra în anumite detalii ale discuției privitoare la categoriile specifice de Ființe Primordiale australiene, așa-numiții Părinți Universali [All-Fathers] sau Ființe Celeste ale triburilor din sud-est. Întrucât populațiile acestea au dispărut sau au fost prea rapid civilizate, nu dispunem de mitologiile lor complete. Dar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost adunate suficiente informații, mai ales de către A.W. Howitt, pentru a ne permite să înțelegem structura religiilor lor. Principala caracteristică a tuturor acestor populații este credința lor în Ființele Celeste supranaturale. Pentru simplificarea prezentării, voi folosi aproape exclusiv datele lui Howitt. Referiri la unele autorități mai vechi vor fi făcute mai târziu, când vom discuta impactul observațiilor lui Howitt asupra științei contemporane. Ființele celeste din sud-estul Australiei În cartea sa despre tribul Narrinyeri, publicată în 1847, George Taplin scria că acești aborigeni „invocă Ființa Supremă cu numele de Nurrundere și Martummere. Despre el se spune că a făcut toate lucrurile de pe pământ, a dat oamenilor armele pentru război și vânătoare și a fondat toate riturile și ceremoniile practicate de aborigeni, fie că sunt legate de viață sau de moarte. La întrebarea de ce aderă ei la o anumită datină, răspunsul este: Nurrundere a poruncit. Nurrundere s-a dus la Wyrrawarre, luându-și copiii cu el. „1 Despre Wyrra-warre se spune că este cerul, iar Taplin adaugă că „Narrinyeri îi menționează întotdeauna numele cu venerație.” El relatează că în timpul unei mari vânători de canguri, „când s-a ajuns pe terenul de vânătoare, a fost arătat un wallaby care fusese ucis pe drum iar femeile au aprins un foc. După care bărbații s-au așezat în cerc și au intonat un fel de cânt, bătând în același timp din picioare. Wallaby-ul a fost pus pe foc și când a început să se ridice fumul, la un semnal, vânătorii s-au repezit spre el ridicându-și armele către cer. Am aflat pe urmă că această ceremonie fusese instituită de Nurrundere.” Scena aceasta i-a amintit lui Howitt de începutul unui anumit ritual, în care bărbații îndreptau spre cer arme sau crengi, ,arătând spre marele Biambun, al cărui nume nu se cuvine a fi rostit decât la ceremonii și doar în prezența persoanelor inițiate? Un alt trib, Wimbaio, crede că Nurelli a făcut întregul ținut, cu toți copacii și animalele sale. După ce le-a dăruit aborigenilor legi, el s-a ridicat la cer și acum este una din constelații. Potrivit miturilor tribului Worjobaluk, Bunjil, Ființa Supremă, a locuit cândva pe pământ ca un Mare Om, dar în cele din urmă s-a ridicat la cer. Bunjil mai este numit și „Tatăl Nostru”.” Alte Ființe Supreme ale triburilor din sud-est – Baiame, Daramulun, Mungan-ngaua – sunt de asemenea numite „tați”. Munganngaua, de exemplu, înseamnă literal „Tatăl Nostru al Tuturor”. Kulin și Wurungerri îl descriu pe Bunjil ca pe un bătrân cu două soții; fiul său este Binbeal, curcubeul. Bunjil i-a învățat pe Kulin meșteșugurile și instituțiile sociale. După care s-a ridicat la ceruri; de acolo el veghează asupra tribului. Howitt arată că această ființă celestă era desemnată de regulă ca Marningata, adică „Tatăl Nostru”, mai degrabă decât cu numele său de Bunjil. Howitt a fost impresionat și de faptul că în aceste mituri elementul uman predomină asupra celui animal.” Este important de notat că la triburile din sud-est numele și miturile acestor Ființe Supreme sunt cunoscute numai inițiaților. Femeile și copiii nu știu aproape nimic despre ele. Printre Kurnai, de exemplu, femeile știu doar că în cer există o Ființă Supremă numită Mungan-ngaua, „Tatăl Nostru al Tuturor”. În fapt, numai în stadiul final și cel mai secret al inițierii novicele află mitul esențial – anume că Mungan-ngaua a trăit pe pământ cu mult timp în urmă și i-a învățat pe strămoșii Kurnai-lor elementele culturii lor. Mungan-ngaua a fondat riturile secrete de inițiere (jeraeil), iar fiul său căsătorit, Tundum, le-a condus pentru prima oară și a folosit două bull-roarer care poartă numele lui și al soției sale. Dar un trădător a dezvăluit femeilor misterele jeraeil. În mânia sa, Mungan-ngaua a provocat un cataclism cosmic în care a pierit aproape întreaga speță umană; curând după aceea el s-a ridicat la cer. Fiul său Tundum și soția acestuia au fost transformați în delfini. Există evident o mare deosebire între ce se știa înainte de inițiere – faptul că există un „Tată” ceresc a cărui voce seamănă cu un tunet îndepărtat – și ce descoperă neofitul în decursul miturilor secrete. El află despre mitul Ființei Supreme: faptele sale creatoare, mânia și dispariția sa de pe pământ. El învață de asemenea că dispariția lui Mungan-ngaua a pus capăt unei perioade fabuloase. Pe scurt, neofitul descoperă că o serie de evenimente dramatice si uneori catastrofice au avut loc într-un trecut mitic. Așa cum vom vedea, revelarea „istoriei sacre” secrete și tradiționale constituie centrul oricărei ceremonii australiene de inițiere, chiar și la triburile care nu împărtășesc credința într-o Ființă Supremă celestă. Pentru a completa imaginea oferită de datele sărăcăcioase de care dispunem despre triburile din sud-est, am mai putea adăuga câteva exemple. Potrivit tribului Kamilaroi, Baiame a creat toate lucrurile. Deși în general invizibil, Baiame a apărut sub formă omenească și a oferit tribului diferite daruri. În timpul inițierii novicele Yuin învață mitul lui Daramulun („Tatăl”; el mai este numit și Biamban, „Stăpânul”). Cu mult timp în urmă, Daramulun locuia pe pământ împreună cu mama lui. Pământul era pustiu, tare și la fel de steril ca o piatră – și nu existau oameni, doar animale. Daramulun l-a creat pe strămoșul tribului Yuin și l-a învățat cum să trăiască. El i-a dat legile care sunt transmise din tată în fiu, a întemeiat ceremoniile de inițiere și a făcut bullroarer-ul, al cărui sunet îi reprezintă vocea. Daramulun este cel care le conferă vracilor puterea. Iar atunci când Pag. 21 – 27 |