Adevăr Divin
10 lucruri pe care trebuie să le știți despre stres
| La ora actuală STRESUL este, din păcate, o realitate ce își face simțită din plin prezența în viața omului modern. El este una dintre principalele "pietre de încercare" ale medicinei contemporane (în special occidentale). De altfel, STRESUL este poate principalul responsabil pentru apariția și dezvoltarea unei ramuri noi, speciale a medicinei, numită medicina psihosomatică. |
10.90 9.81 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Din punct de vedere medical, STRESUL acționează pe multiple planuri ale organismului, influențând în mod considerabil în rău starea noastră de sănătate, mai ates când el este trăit de noi în mod continuu, zi de zi, o perioadă îndelungată de timp. însă starea noastră de sănătate nu este singura victimă a STRESULUI. Efectele lui nocive se extind pe toate nivelurile ființei: fizic, psihoemoțional, mental, spiritual. |
Cuprins:
Capitolul I |
Fragment:
EFECTELE STRESULUI ASUPRA SÃNÃTÃȚII Cel mai adesea, persoanele care suferă de stres în exces au o stare precară de sănătate și o imunitate mult slăbită. Multe dintre ele recurg la diverse stimulente toxice (alcool, tutun sau calmante). dau vina pe ceilalți pentru starea lor, sau au tendința de a reacționa violent în special cu membrii familiei sau cu persoanele apropiate. Stresul este la ora actuala una dintre principalele „pietre de încercare” ale medicinei contemporane (în special occidentale). De altfel. stresul este poate principalul „responsabil” de apariția și dezvoltarea unei ramuri noi speciale a medicinei, numita medicina psihosomatică. În esență medicina psihosomatică explică modul în care foarte multe stări psiho-emoționale (inclusiv stresul) conduc la formarea și eliberarea în sângele nostru a diverselor neuro-peptide sau neuro-mediatori (specifice fiecărei stări psiho-emoționale în parte) care ajung să influențeze decisiv funcționalitatea și metabolismul organismului uman, putând chiar determina în timp modificări structurale la nivelul mai multor organe, aparate și sisteme din corpul nostru. Din punct de vedere medical, stresul acționează pe multiple planuri ale organismului, influențând în mod considerabil în rău starea noastră de sănătate, mai ales când el este trăit de noi în mod continuu, zi de zi, pe termen lung. Stresul induce în corpul nostru formarea și secreția în sânge a neuro-peptidelor (neuro-mediatorilor) de stres, care în principal sunt și neuro-mediatorii sistemului nervos vegetativ simpatic (responsabil în special de reacția de apărare în condiții limită). Este vorba despre adrenalină, noradrenalină, cortizol, ACTH, vaso-presma etc., care în primă fază au un efect benefic de adaptare a organismului la condițiile stresante, dar secretați în mod continuu, timp îndelungat, au efecte extrem de nocive asupra metabolismului și funcționalității organelor, iar dacă sunt menținuți permanent în sânge pot duce chiar la modificări morfologice ale tuturor aparatelor și sistemelor din care este alcătuit corpul nostru. Principalele efecte ale stresului asupra sănătății. Nivele de afectare ale organismului sub acțiunea stresului SCÃDEREA IMUNITÃȚII Stresul îndelungat conduce în mod inevitabil la scăderea marcată a imunității globale și specifice a organismului nostru; cu alte cuvinte, capacitatea noastră de apărare în fața agenților agresori (în special agenți infecțioși bacterieni, virali, sau agenți toxici) este sever afectată; și cum mediul urban este în general foarte populat și extrem de poluat, organismul nostru se îmbolnăvește foarte ușor în lipsa „scutului nostru de apărare”, care este sistemul imun.BOLILE CARDIO-VASCULARE Apariția hipertensiunii arteriale se datorează secreției exagerate a neuro-mediatorilor induși de stres. Aceștia provoacă vasoconstricție generalizată, ce generează creșterea tensiunii în interiorul pereților vasculari. Tensiunea arterială crescută lezează celulele peretelui vascular. Pereții vaselor devin mai groși și lipsiți de elasticitate. Cu cât peretele vaselor de sânge e mai îngroșat,cu atât este restricționat mai mult fluxul sanguin la nivelul organelor noastre interne, ceea ce duce în timp la scăderea funcționalității lor. În plus, în timp ce tensiunea arterială crește, inima e nevoită să „muncească” mai mult. Este vorba de fapt despre un cerc vicios. Cu cât ne stresăm mai mult, cu atât vasele noastre de sânge vor fi mai deteriorate. Cu cât sunt mai lezate vasele de sânge, cu atât ne e mai greu să facem față efectelor stresului. Dacă problema scapă de sub control, inima crește în dimensiuni în lupta” ei de a pompa sângele prin arterele îngustate și puțin elastice (insuficiență cardiacă). Și cel mai grav lucru este că tensiunea arterială crescută poate duce la ruperea arterelor cerebrale; este vorba despre accidentul vascular cerebral, cu repercusiuni extrem de severe asupra sănătății și funcționalității organismului. Tulburările de ritm cardiac apar când nivelul stresului este ridicat și se menține constant în viața noastră: tahicardia paroxistică (creșterea exagerată a frecvenței cardiace). extrasistolele și fibrilațiile cardiace exteriorizate prin palpitații intense, infarctul miocardic, șocul cardiogen sau chiar, în cel mai grav caz, stopul cardiac sunt complicații cardiace extrem de severe ce pot să apară atunci când stresul atinge cote alarmante. ÎMBÃTRÂNIREA PRECOCE Stresul cronic reduce capacitatea de regenerare a organismului nostru; celulele noastre mor prematur, iar înlocuirea lor cu celule noi, tinere. este profund afectată (procesele de diviziune și reîntinerire celulară sunt mult încetinite sau chiar abolite). Fenomenele de purificare celulară și protecție oxidativă sunt scurtcircuitate, iar concentrația de antioxidanți celulari naturali scade drastic. Grăbirea apariției menopauzei la femei; hormonn stresului intră în „competiție” cu hormonii estrogeni feminini, iar de la un moment dat ultimii nu mai pot face față; ca urmare, ciclul ovulatoriu începe să sufere perturbări grave ce conduc în final la abolirea lui și astfel se instaurează menopauza mai repede decât ar fi normal. EFECTELE DISTRUCTIVE ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Apariția și manifestarea tot mai frecventă a nevrozelor; depresia apare mult mai ușor sub influența stresului. Apariția și manifestarea tot mai frecventă a durerii cu multiple localizări, precum și scăderea pragului de rezistență la durere (dacă mai demult rezistam și suportam relativ bine o durere medie, acum reacționăm și clacăm foarte repede chiar la dureri ușoare). Accelerarea apariției proceselor de degenerescență neuronală: favorizarea apariției unor afecțiuni neurologice degenerative cum ar fi boala Parkinson sau Alzheimer. Alterări ale funcției senzoriale, funcției neuro-motorii, sau alterări ale proceselor cognitive, pierderea memoriei, scăderea inteligenței, diminuarea puterii de concentrare, scăderea capacității de efort intelectual. Manifestarea tot mai frecventă a insomniilor, însoțite de cele mai multe ori de coșmaruri; perturbări ale somnului (somnul agitat, neodihnitor). Anxietate (teamă fără obiect), obsesii.AFECTAREA APARATULUI DIGESTIV Neuro-mediatorii stresului cresc cantitate a și concentrația secrețiilor de acid clorhidric și a altor enzime digestive, asociind la aceasta și perturbarea motilității tubului digestiv; toate acestea pot conduce în timp la ulcere gastrice sau gastro-duodenale, rectocolite ulcero-hemoragtce, constipație cronică, diskinezie biliară. steatoză hepatică (ficat grăsos).AFECTAREA METABOLISMULUI Perturbarea metabolismului lipidic: creșterea colesterolului, trigliceridelor și acizilor grași în sânge, apariția aterosclerozei (ce conduce la manifestarea unor boli cardiovasculare cum ar fi hipertensiunea arterială și cardiopatia ischemică), obezitatea. Perturbarea metabolismului glucidic: creșterea glicemiei și apariția diabetului zaharat de tip 2 non-insulino-dependent. Perturbarea metabolismului proteic prin sinteza deficitară a proteinelor esențiale, precum și dereglarea catabolismului și a anabolismului proteic (dezechilibrarea balanței distrugere/sinteză/structurare a proteinelor la nivelul țesuturilor). Perturbarea metabolismului mineral prin apariția insuficienței unor minerale în corp: sodiu, potasiu, calciu, magneziu, zinc, cupru, etc.APARIȚIA BOLILOR INFLAMATORII AUTOIMUNE Perturbarea imunității conduce uneori la apariția unei imunități aberante care este îndreptată și asupra agenților străini pătrunși în organism, dar și asupra unor structuri proprii de țesut conjunctiv ale corpului nostru, cum ar fi: articulațiile, inima (endocardul, miocardul), vasele de sânge (endoteliul vascular), sistemul nervos, tegumentul. rinichiul, ochiul, ficatul, tubul digestiv.BOLILE DERMATOLOGICE Exeme, psoriazis, vitiligo, erupții cutanate pruriginoase.BOLI HEMATOLOGICE Anemie, leucocitopenie (scăderea numărului de globule albe), trombocitopenie (scăderea numărului de plachete /plăcuțe sanguine). Tulburări de coagulare a sângelui.MANIFESTÃRI PATOLOGICE NESPECIFICE, GENERALE Sindrom consumptiv cu scădere în greutate până la cașexie (dispariția dramatică a țesutului adipos și a concentrației proteinelor în organism). Astenie, fatigabilttate, oboseală marcată ce conduce la surmenaj cronic. Scăderea forței musculare. Tulburări de termoreglare (scăderea capacității de adaptare la frig sau căldură). Sindrom febril la care se pot adăuga frisoane și transpirații.Expunerea îndelungată la stres poate cauza așadar probleme grave de sănătate. Stresul poate afecta practic orice parte a corpului nostru. putând conduce în cazul stresului cronic la insuficiența globală. funcțională și structurală. a tuturor organelor. aparatelor și sistemelor. |