CUVÂNT ÎNAINTE
Nu obișnuim, în lucrările noastre, să ne referim la actualitatea imediată, deoarece avem în mod constant în vedere principiile, care sunt, s-ar putea spune, de o permanentă actualitate, fiind în afara timpului; și, chiar dacă ieșim din domeniul metafizicii pure pentru a examina anumite aplicații, o facem în așa fel încât aceste aplicații să-și păstreze o importanță cu totul generală. E ceea ce vom face și aici; totuși, trebuie să recunoaștem, considerațiile pe care le vom expune în acest studiu prezintă, în plus, un interes mai particular pentru momentul prezent, datorită discuțiilor stârnite în ultima vreme asupra chestiunii raporturilor religiei cu politica, chestiune ce nu este decât o formă specială pe care o ia, în anumite condiții determinate, problema raporturilor spiritualului cu temporalul.
Acest lucru e adevărat, dar ar fi o greșeală să se creadă că aceste considerații ne-au fost mai mult sau mai puțin inspirate de incidentele la care am făcut aluzie, sau că înțelegem să le legăm în mod direct de ele, căci ar însemna să acordăm o importanță exagerată unor lucruri ce nu au decât un caracter pur episodic și care n-ar trebui să influențeze concepțiile a căror natură și origine sunt în realitate de un cu totul alt ordin.
Cum ne străduim întotdeauna să risipim din start toate neînțelegerile pe care le putem prevedea, ținem să înlăturăm înainte de orice, cât mai categoric și mai explicit cu putință, această interpretare greșită pe care unii ar putea-o da gândirii noastre, fie din pasiune politică sau religioasă, ori în virtutea unor idei preconcepute, fie chiar din simpla neînțelegere a punctului de vedere în care ne situăm. Tot ceea ce vom spune aici am fi spus la fel de bine, și exact în același mod, dacă evenimentele ce atrag astăzi atenția asupra problemei spiritual ului și temporalului nu s-ar fi produs; circumstanțele prezente ne-au arătat doar, mai clar ca niciodată, că ar fi necesar și oportun să o spunem; ele au fost, dacă se dorește, ocazia ce ne-a determinat să expunem acum anumite adevăruri în locul multor altora pe care ne-am propus să le formulăm dacă vom avea timpul necesar, dar care nu par susceptibile de o aplicație la fel de imediată; și la asta se limitează rolul lor în ce ne privește.
Ceea ce ne-a frapat în special la discuțiile de care e vorba, e faptul că nimeni n-a părut preocupat să situeze mai întâi chestiunile pe adevăratul lor teren, să distingă într-un mod precis între esențial și accidental, între principiile necesare și circumstanțele conținute; la drept vorbind, nu ne-a surprins acest lucru, căci n-am văzut aici decât un nou exemplu, după multe altele, al confuziei ce domnește astăzi în toate domeniile, confuzie pe care o privim ca fiind eminamente caracteristică lumii moderne, din motive explicate de noi în lucrările precedente.
Totuși, nu putem să nu deplângem faptul că ea afectează până și reprezentanții unei autorități spirituale autentice, care par astfel să piardă din vedere ceea ce ar trebui să fie adevărata lor forță, adică transcendenta doctrinei în numele căreia sunt calificați să vorbească. Ar trebui înainte de toate să se distingă între chestiunea de principiu și cea de oportunitate: asupra primeia, nu e cazul să se discute, căci e vorba de lucruri ce aparțin unui domeniu care nu poate fi supus procedeelor esențialmente „profane” ale discuției; cât o privește pe a doua, care nu este de altfel decât de ordin politic și, s-ar putea spune, diplomatic, ea nu are de-a face cu chestiunea de principiu; prin urmare, ar fi preferabil să nu-i dăm adversarului nici măcar Posibilitatea să o ridice, chiar dacă o face bazat doar pe simple aparențe; vom adăuga că în ce ne privește, aceasta din urmă nu ne interesează absolut deloc.
Noi înțelegem așadar să ne situăm exclusiv în domeniul principiilor; acest lucru ne permite să rămânem cu totul în afara oricărei discuții, oricărei polemici, oricăror certuri între școli sau partide, lucruri în care nu vrem să fim amestecați câtuși de puțin, sub niciun titlu și în niciun grad. Fiind absolut independenți de tot ce nu este adevărul pur și dezinteresat și, mai mult, deciși să rămânem așa, ne-am propus doar să spunem lucrurilor pe nume, fără deosebire; nu așteptăm nimic de la nimeni, nici măcar recunoștință din partea celor ce ar putea profita de ideile pe, care le formulăm.
Avertizăm încă o dată că nu suntem dispuși să ne lăsăm închiși în niciunul din cadrele comune: ar fi cu totul zadarnică încercarea de a ni se aplica vreo etichetă, deoarece, dintre cele vehiculate în lumea occidentală, niciuna nu ni se potrivește în realitate; anumite insinuări, venind de altfel din părțile cele mai opuse, ne-au arătat recent că ar fi bine să reînnoim această declarație, pentru ca oamenii de bună credință să știe la ce să se aștepte și să nu se lase induși în eroare atribuindu-ne intenții incompatibile cu adevărata noastră atitudine și cu punctul de vedere pur doctrinar pe care îl împărtășim.
Tocmai datorită naturii acestui punct de vedere, eliberat de toate contingențele, putem considera evenimentele actuale la fel de imparțial ca și cum ar fi vorba de evenimente aparținând unui trecut îndepărtat, precum cele pe care le vom aminti aici când vom cita exemple istorice pentru a limpezi expunerea noastră. Trebuie să se-nțeleagă bine că acestora le acordăm, cum am spus-o de la-nceput, o importanță cu totul generală, ce depășește toate formele particulare pe care pot să le îmbrace, în funcție de timp și de loc, puterea temporală și chiar autoritatea spirituală; și trebuie precizat de pe acum că aceasta din urmă, pentru noi, nu are în mod necesar formă religioasă, contrar a ceea ce se crede de obicei în occident. Lăsăm în grija fiecăruia să aplice aceste considerații, cum va crede de cuviință, la cazurile particulare pe care intenționat nu le-am luat în considerare în mod direct; este suficient ca această aplica ție, pentru a fi legitimă și valabilă, să fie făcută într-un spirit realmente conform principiilor de care depinde totul, spirit care este ceea ce noi numim spiritul tradițional în adevăratul sens al acestui cuvânt, și a cărui antiteză sau negație, din nefericire, e reprezentată de toate tendințele specific moderne. |
Adevăr Divin
