Adevăr Divin
Uleiuri biblice tămăduitoare
| Cartea Uleiuri biblice tămăduitoare ne restituie o practică milenară cu eficiență confirmată, prezentând principalele uleiuri esențiale, proprietățile lor, moduri de întrebuințare și efectele pe care le vom obține pentru vindecarea trupului și a sufletului. |
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
Detalii:
Remediile cu adevărat vindecătoare s-au aflat dintotdeauna la îndemâna noastră! Aur, smirnă și tămâie... Mai mult decât daruri simbolice pentru Pruncul Iisus, smirna și tămâia, alături de numeroase alte uleiuri esențiale, nu au deloc o valoare pur simbolică, ci sunt autentice forțe vindecătoare, așa cum demonstrează și cercetările științifice. Prețuite deopotrivă în prezent și în vremurile biblice, uleiurile își dovedesc de milenii eficacitatea și efectele exclusiv benefice pentru organism, prin proprietățile lor moleculare tămăduitoare. Divinitatea a creat deja pentru noi în Natură medicamentele de care avem nevoie, ne rămâne doar să le redescoperim, să învățăm din nou cum ne pot ajuta și să le reintegrăm în viața noastră, beneficiind de virtuțile lor curative, dovedite științific. Cartea Uleiuri biblice tămăduitoare ne restituie o practică milenară cu eficiență confirmată, prezentând principalele uleiuri esențiale, proprietățile lor, moduri de întrebuințare și efectele pe care le vom obține pentru vindecarea trupului și a sufletului. „Este cea mai bună carte pe care am
citit-o în viața mea. Am terminat-o în trei zile, în pofida faptului că am doi
băieți mici de crescut, unul de 3 și altul de 4 ani. Mi-a plăcut că stabilește
o bază biblică pentru folosirea uleiurilor esențiale – două teme care îmi plac
foarte mult. Pur și simplu, nu am putut să o las din mână până nu am terminat-o
și aș reciti-o oricând.” • Kelly Fowler, casnică, mamă Flagstaff, Arizona „Este una dintre puținele cărți pe
care le-am citit și pe care, pur și simplu, nu am putut să o las din mână până
nu am terminat-o. Nu vă pot spune în cuvinte cât de mult mi-a făcut plăcere să
o parcurg. Este cu adevărat grozavă!” • Owen Newman, scriitor și pionier în domeniul artizanatului, Missouri „O carte excelentă! Cu răspunsuri
luate direct din Biblie și cu aplicații practice. Asemenea informații rare au
fost ținute ascunse mult prea mult timp. Prin cercetarea extraordinară
realizată de dr. Stewart, până și cei care nu se pricep la asemenea lucruri vor
găsi aici un ghid plin de înțelepciune care le va schimba viața.” • Preot Dennis Petersen, autor al cărții Dezvăluirea misterelor creației |
Cuprins:
Introducere: Vindecare vs. practicarea medicinii... 11 |
Fragment:
Capitolul 1 În Biblie, povestea uleiurilor Începe cu Adam și Eva, când Dumnezeu i-a lăsat într-o grădină, și nu într-o casă. În Geneză, atunci când Dumnezeu le-a dat tot ceea ce le era de trebuință, în acel prim paradis, nu se menționează că ar fi existat vreun adăpost. În schimb, Dumnezeu i-a lăsat sub cerul liber, într-un cadru natural, printre flori, arbuști, ierburi și având pomi drept mobilă și locuință. (Geneza 2:8) Printre lucrurile plăcute, revigorante care ne plac în natură sunt miresmele plantelor – parfumul de trifoi, mirosul de iarbă proaspătă, sau aroma liniștitoare care se degajă din acele și coaja de cedru, ienupăr, molid și brad. Toate aceste arome provin din uleiurile esențiale secretate de plante, ca mijloc propriu de comunicare între ele, regatul animalelor și oameni. Poate că una dintre lecțiile demne de a fi învățate din povestea creației din Geneză este aceea că Dumnezeu a vrut ca noi toți să trăim într-un mediu pătruns de mirosurile fine ale uleiurilor esențiale. Din punct de vedere științific, acum știm că aceste arome naturale sunt mai mult decât doar plăcute. Ele sunt tămăduitoare din punct de vedere emoțional, spiritual, mental și fizic. Dumnezeu a impregnat moleculele aromatice ale plantelor nu doar cu puterea de a ne vindeca, atunci când suntem bolnavi, dar și de a ne hrăni și păstra sănătatea, atunci când suntem bine, inhalându-le, chiar și în cantități mici. Până și atunci când parfumurile florilor și copacilor sunt prea suave pentru a fi detectate de simțul nostru olfactiv, moleculele uleiurilor sunt încă în văzduh, iar noi beneficiem astfel de o formă de terapie cu uleiuri. Când ne aflăm în mijlocul naturii, inhalăm continuu uleiuri esențiale, 24 ore din 24 – fie că ne dăm seama de asta, fie că nu. În Iezechiel 47:12 și Apocalipsă 22.2, se spune că Dumnezeu ne-a dăruit plantele – inclusiv extrasele de plante – drept medicamente. În măsura în care știința și arta aromaterapiei înseamnă inhalarea, aplicarea și ingerarea uleiurilor esențiale pentru vindecare și sănătate, se pare că Dumnezeu a fost primul aromaterapeut, cu mult timp înainte ca însuși conceptul să fie rostit de oameni. Să ne creăm propriul Eden Nu vreau să insinuez acum să ne mutăm cu toții și să lăsăm confortul propriei locuințe, pentru a trăi precum Adam și Eva. Mie, unul, îmi place să am căldură iarna, aer condiționat vara și un acoperiș deasupra capului, care să mă apere de ploaie și vânt. Nu cred că Dumnezeu are ceva împotrivă, ca noi să locuim în mediile protejate pe care ni le-am făcut. Există, însă, unele implicații importante în Biblie, legate de faptul că, prima oară, bărbatul și femeia au fost plasați într-o grădină și nu într-un adăpost care i-ar fi izolat de natură și de aromele sale. Din fericire, nu trebuie să renunțăm la modul nostru civilizat de a reface mediul aromatic în care să trăim și să respirăm. Folosind și pulverizând ulei urile esențiale pure în casă și la locul de muncă, precum și în timpul deplasărilor / călătoriilor pe care le facem, putem crea o atmosferă pătrunsă de uleiurile tămăduitoare ale Edenului și ne putem bucura de avantajele pe care ni le oferă tehnologia modernă. Prima mențiune a uleiurilor în Biblie Prima mențiune în Biblie privind anumite uleiuri esențiale este făcută în Geneză 37:25, în povestea lui Iosif. Iosif era fiul cel mai mic al lui Iacob și preferatul tatălui. Frații săi mai mari deveniseră atât de geloși pe el, încât au ajuns să-l urască. Din acest motiv, au complotat și au decis să-l ucidă, și să-i spună tatălui lor că l-au atacat animalele, șansă care li s-a oferit, atunci când frații se aflau la mile depărtare de cortul tatălui lor, mânând turmele. Tânărul Iosif a fost trimis de Iacob să vadă ce fac frații săi și să-i raporteze ce văzuse. (Geneza 37:12-22) Când Iosif a sosit la Dothan, unde erau frații lui, aceștia l-au înșfăcat și l-au aruncat într-o groapă. În timp ce se gândeau cum să ducă crima la sfârșit și ce poveste să născocească pentru tatăl lor, s-a întâmplat să treacă pe acolo o caravană de negustori midianiți, în drum spre Egipt, care cărau „mirodenii, balsam și smirnă”. Căutând o metodă să câștige ceva bani și, în același timp, să scape de Iosif, l-au vândut acestora pentru 20 de bănuți de argint. În Egipt, el a fost vândut lui Potifar, un ofițer al Faraonului. Acest incident se petrecea în jurul anului 1730 î. Hr., când Iosif era doar un băiețel. Ca să scurtăm povestea, (Geneza 37-50), Iosif a intrat în grațiile faraonului și a ajuns de la sclav, conducător al întregului Egipt – al doilea om după faraon (Geneza 41 :37-45). I s-a încredințat în mod deosebit trezoreria, precum și magaziile de provizii și grâne ale regatului. Era, într-adevăr, o funcție importantă. La acea dată, Iosif avea treizeci ani. La scurt timp după ce Iosif a fost promovat la conducerea Egiptului, foametea a lovit ținutul, inclusiv ținutul israeliților. Iacob și-a trimis fiii în Egipt, să cumpere grâne, ca să aibă de mâncare. Vrând să le ceară autorităților egiptene să le vândă grâne, au fost duși la Iosif. EI i-a recunoscut imediat pe frații care îI vânduseră drept sclav, cu mulți ani în urmă, dar ei nu l-au recunoscut. Nu și-au dat seama că, sub straiele impunătoare și puterea celui care răspundea de grânele faraonului, se află chiar fratele lor pierdut. E o poveste frumoasă despre iubire, căință și iertare, pe care nu o vom relua aici. Puteți citi povestea în Geneză. Ideea este că uleiurile esențiale se menționează pentru a doua oară În Biblie, atunci când fiii lui Iacob le aduc în Egipt, ca daruri. „Israel, tatăl lor, le-a zis: ... Luați-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale țării, ca să duceți un dar omului aceluia, și anume: puțin leac alinător și puțină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri și migdale!” (Geneza 4:3:11) Astfel, „balsamul, mirodeniile și smirna", uleiurile și ierburile aromatice transportate de comercianții midianiți (Geneza 37:25), când l-au luat pe Iosif prizonier și sclav în Egipt sunt aceleași care i-au fost trimise ceva mai târziu de tatăl său și aduse de frații săi. (Geneza 43:11) Adevărata măsură a utilizării uleiurilor în Biblie Referințele la uleiurile esențiale din povestea lui Iosif sunt mult mai profunde decât am crede la prima vedere. Este clar că Iacob, familia sa și ceilalți din vremea sa știau să folosească uleiurile esențiale și probabil că aveau multe în casă, chiar mai multe varietăți decât smirna și balsamul. Aceste două versuri sunt doar vârful aisbergului, în ceea ce privește măsura în care uleiurile esențiale erau folosite în acele vremuri și locuri. Adevărul este că zeci de uleiuri esențiale și plante aromatice erau folosite de cei din Orientul Mijlociu, în acele vremuri. Deși multe sunt menționate în Biblie, numeroase altele nu sunt. Știm asta de la popoarele roman, grec, persan, egiptean, arab, babilonian, sumerian, precum și din alte surse. Acestea făceau parte din viața cotidiană a israeliților; cu toate acestea, Biblia oferă informații incomplete și destul de vagi, în privința utilizării lor. Intenția lor era aceea de a înregistra cuvântul lui Dumnezeu Lipsa detaliilor despre uleiurile biblice se datorează, în primul rând, faptului că intenția autorilor Bibliei nu a fost aceea de a vorbi despre uleiuri, ci de a relata, pe scurt, despre relația pe care o aveau oamenii cu Dumnezeu, într-un context istoric. Astfel, majoritatea referințelor biblice la uleiuri se leagă de venerație (ca în Exod) și ceremonii cvasireligioase, precum miruirea regilor (vezi Samuel, Regii și Cronicile), ori înmormântarea și îmbălsămarea (vezi Geneza și Evangheliile). Uleiurile apar menționate și ca zeciuială, în Matei și Luca. Numai ocazional se ocupă Biblia de utilizarea seculară a uleiurilor ca parfumuri și miresme (Esther și Cântarea Cântărilor) ori ca agenți de vindecare (ca în Numeri, Leviticul, Isaia, Marcu, Ioan și Iacov). Efectele de redresare emoțională ale inhalării uleiurilor sunt menționate în Psalmi, Proverbe, Isaia, Evrei, dar nu și discutate. Valorile spirituale ale uleiurilor sunt sugerate în numeroase capitole din Biblie (în Corinteni, Filipeni, Efeseni, Apocalipsa), fără a fi, însă, explicate. |