Pentru a complica lucrurile şi mai tare, această piramidă era complet albă şi era acoperită cu zăpadă pe toată perioada anului, cu excepţia a două sau trei săptămâni, astfel că o echipă trebuia să-şi planifice cu exactitate momentul sosirii, pentru a o putea găsi şi, sperau ei, să poată intra. A spus că prima echipă a ajuns până la marginea munţilor, de unde aceste persoane puteau privi în jos la această magnifică piramidă din valea de dedesubt, dar nu au putut continua pe acel traseu fără ca întreaga echipă să piară. Pur şi simplu, nu aveau destule provizii pentru timpul suplimentar de care aveau nevoie şi au fost forţaţi să se întoarcă. Acest lucru se petrecea, cred, la începutul anilor ”80. Câţiva ani mai târziu, aceşti bărbaţi care stăteau în jurul mesei mele au încercat încă o dată. Erau mult mai pregătiţi şi au ajuns la piramida tibetană exact când era complet expusă pentru a putea fi explorată. Au fost uimiţi să descopere că spre deosebire de Marea Piramidă din Egipt, aceasta nu era sigilată. Avea o singură deschizătură care a permis echipei să intre fără probleme. În următoarele două zile, mi-au spus povestea descoperirii acestei piramide, botezată de ei Marea Piramidă Albă. Mi-au explicat cum a apărut şi cum nu existau niciun fel de marcaje, scrieri, hieroglife sau orice altceva pe suprafaţa sa sau pe zidurile piramidei, la interior sau la exterior, în afară de o singură imagine principală, sus pe un zid central din camera principală. Era imaginea care înfăţişa Floarea Vieţii. De asta mă căutaseră pe mine şi mă găsiseră în mijlocul unui deşert izolat. Îşi doreau ca eu să le vorbesc despre ce însemna Floarea Vieţii. Sperau că îi voi conduce către cine a construit această piramidă, pentru că ei nu au aveau idee. Doar că nu le puteam explica ce „însemna cu adevărat'' Floarea Vieţii într-o oră sau două. De aceea, au rămas timp de două zile. Ea reprezintă tiparul creaţiei pentru întregul univers şi pentru tot ce există în acesta, inclusiv totalitatea creaturilor. Este chiar şi tiparul de creaţie pentru aspecte ale universului care nu sunt considerate lucruri sau materie, cum ar fi emoţiile şi sentimentele. Dar am încercat din răsputeri, oferindu-le un mic atelier despre Floarea Vieţii, mai puţin ceremoniile, cercurile de rugăciune, poveştile întortocheate şi, desigur, sauna nativ-americană pentru purificare. Aceşti oameni au vorbit despre incredibilul noroc de a fi fost primele fiinţe umane care au atins cu adevărat această pi-ramidă neobişnuită. Au spus că nu se ştie de existenţa altei piramide în apropierea acesteia, care e complet izolată, într-o regiune inaccesibilă a Munţilor Himalaya. Au continuat să vorbească despre cât de straniu este ca o astfel de construcţie să existe acolo unde nu a existat nicio civilizaţie. Senzaţia din ziua precedentă că ceva special urma să se petreacă nu mă părăsise. Ştiam că această informaţie era una importantă, dar, de fapt, nu ştiam la acea vreme cât de importantă avea să fie. Când acei bărbaţi au plecat de la Şcoala Misterelor Nakkal, entuziasmaţi, fotografiile acestei uimitoare piramide pe care mi le-au arătat îmi stăruiau în gânduri. Aproape că puteam să-mi dau seama ce era important, legat de aceasta, dar nu reuşeam. Într-un final, câteva zile mai târziu, în timp ce meditam, cei doi îngeri mi-au apărut în viziunea interioară şi mi-au spus: — Această piramidă se numeşte Piramida Nakkal. Ştim că nu înţelegi acum, dar în timp o vei face. În viitor, totul îţi va fi dezvăluit.
|