Cartea celor cinci cercuri [editura Herald]

Miyamoto Musashi (宮本 武蔵, c. 1584 – 1645), cunoscut si sub numele de Shinmen Takezō, Miyamoto Bennosuke sau, dupa numele sau budist, Niten Dōraku, a fost un maestru al artei martiale japoneze kenjutsu, arta luptei cu spade sau arta samurailor. Detinatorul unui record absolut in lupta, fiind castigatorul a 60 de dueluri, a devenit de asemenea respectat si pentru filosofia sa aparte si abilitatile de profesor, infiintand scoala de kenjutsu Hyoho Niten Ichi Ryū. Cu sapte zile inainte de moartea sa, le-a inmanat celor mai insemnati discipoli ai sai, Terao Magonojō si Terao Motomenosuke, doua manuscrise in care si-a adunat invataturile sale practice si filosofice, ca un testament pentru cei care vor urma calea samuraiului in cautarea perfectiunii. Cele doua manuscrise, Cartea celor cinci cercuri (五輪書 Go Rin No Sho) si Calea pe care mergi de unul singur (獨行道 Dokkōdō), au ajuns pana in zilele noastre, fiind apreciate de milioane de cititori din intreaga lume. Primul este considerat un tratat clasic de strategie militara, iar cel de-al doilea este compus din aforisme care exprima succint filosofia de viata a reputatului maestru (pe care le-am inclus si noi in prefata acestui volum). Ambele scrieri constituie profesiunea de credinta a lui Miyamoto Musashi, unul dintre cei mai intelepti luptatori cu sabia din toate timpurile.

*

„Daca reusiti sa intelegeti clar principiile generale ale luptei cu sabia si puteti sa le puneti in practica, atunci puteti invinge orice tip de adversar. Spiritul este acelasi, indiferent daca trebuie sa invingi un adversar, o mie sau zece mii. Strategia generalului consta in a aplica regulile impuse unitatilor mici marilor unitati, asa cum sculptorul in lemn executa o statuie mare a lui Buddha pornind de la un model miniatural. Este dificil sa descriu in detaliu aceasta, dar ideea de baza in Arta strategiei consta in a cunoaste zece mii de lucruri cunoscand in detaliu doar unul singur.”

„In general vorbind, Calea unui luptator inseamna sa ai permanent in minte posibilitatea de a muri. Insa Calea mortii nu este rezervata doar pentru samurai. Bonzii insisi, femeile, taranii, chiar cei care apartin celor mai de jos paturi ale societatii trebuie sa stie sa ia o hotarare in privinta mortii lor, alegand drumul datoriei implinite sau cel al onoarei. In privinta aceasta nu exista nicio deosebi-re intre samurai si ceilalti oameni. In plus fata de acestia, samuraii urmeaza Calea strategiei.”

PREFATA 9

GO RIN NO SHO 31
CARTEA CELOR CINCI CERCURI
五輪書
GO RIN NO SHO

CAPITOLUL I

PAMANT 37
Calea strategiei 42
Comparatie intre Calea dulgherului si Calea strategiei 45
Calea strategiei 48
Despre cele cinci capitole din aceasta carte de strategie 48
Numele Ichi Ryū Nito („O traditie, doua sabii”) 53
Cunoasterea avantajelor Caii strategiei 56
A cunoaste caracteristicile armelor in Calea strategiei 58
Hyoshi in Calea strategiei 61

CAPITOLUL II

APA 67
Mintea in Calea strategiei 68
Pozitia in Calea strategiei 70
Privirea in cadrul Caii strategiei 71
Despre modul in care tineti sabia 72
Despre folosirea picioarelor 73
Cele cinci garzi de lupta 73
Calea sabiei 75
Cele cinci metode 76
„A fi in garda fara garda” 81
Lovirea „intr-un singur ritm” 82
Lovirea „in ritmul secundar” 83
„Fara gand, fara aspect” 83
Lovitura „ca apa curgatoare” 84
Lovitura „in oportunitate” 85
Lovitura „precum scanteia pietrei” 86
Lovitura „frunza de artar” 86
„Corpul care inlocuieste sabia” 87
Lovituri si atingeri 87
„Postura maimutei cu maini scurte” 88
„Corpul precum lacul si lipiciul” 89
„Compararea inaltimii” 90
„Lipeste-ti miscarile” 90
„Izbirea cu corpul” 91
Cele trei metode de a receptiona [loviturile] 91
Strapungand fata 92
Strapungerea inimii adversarului 94
Katsu – Totsu 94
Interceptarea prin plesnire 95
Lupta cu mai multi adversari 95
Principiile luptei 98
„O singura lovitura” 99
Comunicarea directa 99

CAPITOLUL III

FOC 103
Despre locul luptei 105
Trei metode de a lua initiativa 107
Ken No Sen. Initiativa de atac 108
Tai no Sen. Initiativa de asteptare 109
Tai Tai No Sen. Initiativa simultana 110
„Apasarea pernei” 111
„Trecand punctele critice” 113
Cunoasterea conditiilor 115
„Calcarea sabiei” 117
Recunoasterea colapsului 118
„Devino propriul tau adversar” 120
„Eliberarea celor patru maini” 122
„Miscarea umbrei” 123
„Prinderea umbrei” 125
Contaminarea 125
Agitarea adversarului 126
Inspaimantarea 129
„Amestecarea” cu adversarul 129
„Lovind in colturi” 130
Crearea confuziei 131
Cele trei feluri de strigate 132
Amestecarea 133
Zdrobirea 134
„Trecerea de la munte la mare” 136
„Patrunderea in strafunduri” 136
Reinnoirea 138
„Cap de sobolan, gat de taur” 138
„Generalul isi cunoaste soldatii” 140
„A da drumul manerului” 141
„Corpul ca o stanca” 141

CAPITOLUL IV

VANT 145
Traditiile care prefera sabiile de mari dimensiuni 146
Ce inteleg celelalte scoli prin „sabie puternica” 149
Folosirea sabiei scurte in celelalte scoli 150
Preocuparea pentru garda in celelalte traditii de lupta cu sabia 154
Fixarea ochilor in conceptia celorlalte scoli 157
Pozitionari ale picioarelor recomandate de celelalte traditii 159
Traditiile ce se bazeaza pe viteza 162
Ce inteleg celelalte scoli prin „profund” si „superficial” 164

CAPITOLUL V
VID 167

ANEXE 171
BIBLIOGRAFIE 175

Calea strategiei

În China și în Japonia cei care aleg această Cale sunt numiți „maeștri ai strategiei”. Luptătorii trebuie să studieze această Cale. În zilele noastre, unii oameni trăiesc pretinzând că sunt strategi, când în fapt, spunând aceasta, ei se mărginesc numai la scrimă (kend6). Preoții șintoiști de la sanctuarele Kashima și Katori din provincia Hitachi au întemeiat școli de scrimă prin care transmiteau învățătura primită de la zeități. Ei mergeau din provincie în provincie pentru a răspândi învățătura acestor școli. Cuvântul „strateg”, așa cum este folosit astăzi, are acest sens. Însă, în vremurile cele mai îndepărtate, el se referea la un număr de Zece îndemânări și Șapte arte, printre care lupta cu sabia figurează cu numele „mijloace de a dobândi avantajul”. Ținând cont de acestea, lupta cu sabia poate fi considerată o formă de meșteșug artistic. Dar, pentru că a fost denumită drept „mijloace de a dobândi avantajul”, lupta cu sabia nu poate fi restrânsă numai la scrimă. Dacă îi delimităm domeniul de aplicare numai la scrimă, nici măcar scrima n-ar putea fi cunoscută și, firește, ar fi inaptă pentru a o aplica la o strategie militară de anvergură.

Când privesc în jurul meu, văd că toate artele au ajuns de vânzare, că oamenii au ajuns niște negustori care fabrică obiecte doar ca să le vândă. Să luăm ca exemple floarea și fructul. Observăm, adesea, că se acordă mai puțină însemnătate fructului decât florii – mai ales pe Calea strategiei, unde ești plasat într-un anumit decor, ca să-ți etalezi tehnica plină de înflorituri. Cutare sau cutare dojo este creat anume pentru a-i învăța pe cei care le frecventează acest model de strategie astfel că, toată lumea se antrenează în vederea obținerii unui câștig oarecare. După cum spune un dicton: ,,0 strategie nepusă la punct este cauza rănilor foarte grave”. Ceea ce este adevărat.

În general, există patru modalități de a-ți trăi viața: ca samurai, ca țăran, ca meșteșugar și ca negustor.

Calea țăranului. Ei au diverse unelte și scule agricole. Observă fără încetare succesiunea anotimpurilor. Astfel se petrece viața lor.

Calea negustorului. Distilatorii de sake folosesc unelte și scule adaptate îndeletnicirii lor și, prin acestea, își petrec viața căutând să obțină câștiguri cât mai mari. În toate domeniile ce țin de comerț, negustorii dobândesc câștiguri în funcție de activitățile pe care le au și își petrec viața stimulați de aceste beneficii.

Calea samuraiului. În ce-i privește pe samurai, ei inventează tot soiul de arme. Ei trebuie să cunoască, în amănunt, caracteristicile fiecărui tip de armă. Dacă samuraiul n-ar fi familiarizat cu armele și n-ar cunoaște specificul fiecărei arte, n-ar fi oare ceva lipsit de orice sens?

Calea artizanului. De exemplu, dulgherii pricepuți folosesc tot felul de scule și unelte pe care le mânuiesc cu atenție, corectând greșelile acestora cu ajutorul măsurătorilor. Ei lucrează fără să-și îngăduie vreun răgaz și în felul acesta se petrece viața lor.

Viețile acestor samurai, țărani, negustori și artizani reprezintă patru moduri diferite de a trăi.

Aș vrea acum să fac acum o comparație între strategie și meseria de dulgher. Ideea unei paralele între strategie și meseria dulgherului mi-a venit cugetând la cuvântul școală; se spune școală de nobili, școală de samurai, există patru școli de cha-no-yu (ceremonia ceaiului) sau de ikebana (aranjamente florale). Mai mult chiar, se spune și că școala cutare a decăzut și i-a urmat o alta. Se mai vorbește și despre cutare sau cutare curs de învățământ, despre cutare sau cutare lecție, despre cutare sau cutare școală... iar toate acestea m-au dus cu gândulla Calea dulgherului. În japoneză, cuvântul dulgher este sinonim cu mare îndemânare. Strategia noastră, la fel, se impune să fie sinonimă cu o mare iscusintă iar acesta este și motivul pentru care eu fac această comparație cu meșteșugul dulgherului. Dacă doriți să studiați strategia, luați aminte la tot ce veți citi în această carte. Fie ca maestrul să fie acul, discipolul să fie ața, și amândoi să conlucreze neîncetat.