Interpretarea viselor
Autor:
Autor:
Sigmund Freud
Editura:
Editura:
Antet
Îndeletnicindu-mă în cartea de față cu interpretarea viselor, socot că nu ies din sfera preocupărilor neuropatologiei. |
Interpretarea viselor
52.00 46.80 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Apreciere 5 / 5 (1 voturi) | 0 review-uri
Detalii:
Aceasta pentru că, examinat din punct de vedere psihologic, visul se dovedește a fi prima dintr-o serie de structuri psihice anormale - între care fobia isterică, ideile fixe și cele delirice - așa încât, din motive practice, trebuie să-l intereseze pe medic. Nu pretind că visul are o importanță practică de felul fenomenelor menționate mai sus, dar cu atât mai mare este valoarea sa teoretică, în calitate de paradigmă, iar acela care nu este în stare să explice geneza imaginilor și întâmplărilor din vise zadarnic își va da osteneala să înțeleagă fobiile, ideile fixe, ideile pe care se axează delirurile, după cum, probabil, degeaba se va strădui să exercite asupra acestora o influență terapeutică. |
Cuprins:
Preambul la versiunea în limba română de dr. Leonard Gavriliu 9
Observație preliminară 11 Prefață la ediția a III-a 13 Prefață la ediția a IV-a 14 Prefață la ediția a VIII-a 14 1. LITERATURA ȘTIINȚIFICÃ REFERITOARE LA PROBLEMATICA VISELOR 15 A Relațiile visului cu starea de veghe (Visele nu repetă niciodată taIe quale întâmplări din timpul zilei. Imagistica și dialogurile din vise implică totuși gânduri „rumegate” în starea de veghe. În general, visul își extrage elementele din realitățile trăite) 17 B. Materialul visului. Memoria onirică („Misterele” memoriei inconștiente. Particularitățile memoriei onirice. „Teorema” lui Scholtz) 19 C. Stimulii și sursele viselor Ad 1. Excitațiile senzoriale externe (Visele „provocate” ale lui Maury. Un vis al lui Napoleon Bonaparte. „Visele-deșteptătoare” descrise de Hildebrandt); Ad 2. Excitațiile senzoriale interne (subiective). (Wilhelm Wundt despre etiologia visului. Așa-numitele „halucinații hipnagogice” sesizate de Johann Muller. Observațiile făcute de Trumbull Ladd). Ad. 3. Excitațiile interne din întregul organism (Strumpell despre conștientizarea pe cale senzorială a „corporalității sufletului” în condițiile stării de somn. Visele pot facilita diagnosticarea precoce a unor boli cu debut insidios. Problema genezei viselor obișnuite la oamenii sănătoși. „Eul splanchnic”. Relațiile dintre excitațiile organice și imaginile onirice. Vis și delir. Regulile lui M. Simon. Experimentele efectuate de Mourly Vold). Ad 4. Excitațiile psihice („Visul de asociație”. Utopia visului cu o cauzalitate pur psihică. (Baza organică a psihicului) 25 D. Din ce cauză uităm visele la trezirea din somn? 35 E. Particu1aritățile psihologice ale viselor 37 F. Sentimentele morale în vis (teoria indiferenței etice a vieții onirice. In viso veritas? Vis și responsabilitate... penală! Universul obscur al instinctelor. Visele nu sunt făcute pur și simplu din iluzii) 47 G. Teoriile cu privire la vise și funcția acestora (1. Teorii care presupun că întreaga activitate psihică din starea de veghe se regăsește în vise. 2. Teorii care presupun că în vise are loc o scădere a activității psihice, o reducere a fondului de elemente utili:zabile. 3. Teorii care atribuie spiritului activități specifice în timpul visului) 51 H. Relații existente între vis și maladiile psihice 58 Il. METODA INERPRETÃRlI VISELOR. ANALIZA-MODEL A UNUI VIS (Visul privind injecția făcută pacientei Irma) 62 III. VISUL ESTE ÎMPLINIREA UNEI DORINȚE (Aspectul uneori straniu și surprinzător al îndeplinirii dorințelor în vise. Visele comodității. Visele celor înfometați sau însetați - ca și visele copiilor - demonstrează fără niciun echivoc teza visului-dorință. „Vrabia mălai visează!”) 75 IV TRANSFIGURAREA ONIRICÃ (Visul în care un prieten capătă rang de „unchi” al celui care visează. Visul în care o doanmă în vârstă este dispusă să acorde soldati lor și gradaților „asistență erotică”. Visul cu supeul „ratat”. Visul contrariant al unui avocat care se vede pierzându-și toate procesele. Cheia unui vis ,,imoral”. Visul unui bărbat care și-a petrecut noaptea cu o femeie cu care nu dorea să se căsătorească. Există vise care dezmint teoria visului-dorillță?) 81 V. MATERIALUL ONIRIC ȘI SURSELE VISELOR 94 A Recentul și indiferentul în vis (Visul cu privire la „monografia botanică”. Analiza unor „vise inocente”) 94 B. Trăirile din copilărie ca sursă de vise 105 C. Sursele somatice ale viselor(Cauze „endopsihice”. Simbolizarea excitațiilor somatice. Visele și psihoza halucinatorie. Visul este paznicul, nu tulburătorul somnului. Rolul esențial al „dorinței de a dormi”. Anxietatea în vise) 119 D. Visele tipice (a. Visele de jenă din cauza nudității; b. Visele referitoare la moartea unor persoane dragi; complexul lui Oedip. c. Visele privind susținerea unor examene școlare) 129 VI. ELABORAREA VISULUI 145 A TravaliuJ de condensare (Din nou despre visul cu ,,monografia botanici”. „Un vis grozav”. „Visul cu cărăbuș”. Vise în care cuvintele sunt reificate. Vise compuse. Visul și paranoia) 146 B. Travaliul de deplasare (Unul dintre principalele mijloace de realizare a transfigurării onirice) 159 C. Mijloacele de reprezentare onirică (Vise-prolog și vise principale. - Cauzalitatea în vise. Exprimarea alternativei. „Raționamentele” onirice. Persoanele „compusc” care apar în vise. Răsturnările de situație și de valori. Secvențele „obscure”. Un vis în care se pare ci autorul este acuzat de neonestitate) 160 D. Considerații asupra posibilitățiii de reprezentare onirică 173 E. Reprezentarea simbolistică în vise. Alte vise tipice (Simbolistica genitală și „urinară”. Vise ale unor copii referitoare la castrare. Sentimentul realității în vise. Problema simbolisticii onirice la oamenii sănătoși. Un vis al lui Bismarck. Visul unui chimist. Visele referitoare la pierderea trenului: extracția de dinți, zbor,levitație, înot, cădere, izbucnirea de incendii etc. Visele „micționale”) 178 F. Exemple de reprezenăiri onirice. Vise în care intervin calcule și discursuri 205 G. Vise absurde. Activitates intelectuală În vis (Visul unui pacient căruia i-a decedat tatăl. Visul în care o trăsură trasă de cai întrece viteza unui tren. Goethe, personaj oniric. Vis și egocentrism. Autorul își „boscorodește” în vis soția Tatăl lui Freud și... Garibaldi. Raporturile de timp în vise. Judecățile onirice. Un vis în care apare profesorul Emst Brucke) 213 H. Știrile afective în vis (Visul cu „leii din deșert”. Visul unei femei cu privire la un nepot care ar fi murit. Visul referitor la „războiul din Marea Adriatică”. Un vis cu o latrină în aer liber. - Hohote de râs în timpul somnului. Visele punitive) 229 I. Prelucrarea secundară (Un factor de elaborare onirică analog cu reveria. Visul unui tânăr celibatar. Rolul fantazărilor „de-a gata”. Dezlegarea „enigmei” visului cu ghilotina al lui Maury. Timpul real și timpul oniric. „Experimentele” lui Slberer privitoare la transfonnarea ideilor în imagini. „Fenomenul funcțional”) 243 VII. PSIHOLOGIA PROCESELOR ONIRICE 253 A Uitarea viselor (Rolul cenzurii endopsihice. Privire În „culisele” formjării viselor 254 B. Regresiunea (Aparatul psihic și componentele sale. Sistemele „psi” sau Instanțele psihice”. Schema generală și schemele particulare ale aparatului psihic. Conștiință, preconștient, inconștient. Caracterul „regredient” al viselor. Vis și halucinație) 264 C. Despre împlinirea dorințelor (Disimularea onirică a împlinirii dorințelor. Infantilismul dorințelor realizate de vise. „Reziduurile diurne”. Misterul viselor neplăcute. Cine înțelege visele îi poate înțelege și pe nebuni și nevrotici. Energetica onirică) 272 D. Trezirea prin vis. Funcția visului. Visul anxios 282 E. Procesele primare și procesele secundare. Refularea (Gândirea inconștientă. Reprezentările intermediare. Posibilitatea raționamentelor contradictorii. Principiul nep1ăcutului. Resortul energetic al simptomelor nevrotice. Vis, nevroză, psihoză. Interpretarea viselor, cale magistrală de cunoaștere a vieții psihice inconștiente) 289 F. Inconștientul și conștiința. Rea1itatea (Aparatul psihic constituie el însuși „lume exterioară” pentru organul de simț al conștiinței. Inconștientul raponează. Filosofii în dilemă. Rea1itatea psihică - o formă particulară de existență. Actele omului, elemente fundamentale pentru caracterizarea sa) 299 VIII. CÂTEVA COMPLETÃRI LA ANSAMBLUL INTERPRETÃRII VISELOR 305 A. Limitele interpretabilității 305 B. Răspunderea morală privitoare la conținutul viselor 307 C. Semnificația ocultă a viselor 309 IX. BIBLIOGRAFlE 311 A Până la apariția ediției întâi a cărțiii de față (1900) 311 B. Din literatura de specialitate de după anul 1900 (anul aparției cărții de fațăi) 317 |
Caracteristici:
Numărul de pagini
Numărul de pagini
323
Formatul în cm. (l x L)
Formatul în cm. (l x L)
13 x 23
I.S.B.N.
I.S.B.N.
978-973-636-379-5
Traducerea
Traducerea
Leonard Gavriliu
Publicat online
2009-12-08
Stoc
Stoc
Stoc 0
Preț
Preț
52.00
RON
Discount
Discount
10%
Preț final
Preț final
46.80 RON
I.S.B.N.
I.S.B.N.
978-973-636-379-5