Tehnologii Free Energy

Unii dintre noi cred că omenirea se află în pragul unei revoluții, deoarece trăim în mijlocul unui rezervor imens de energie curată și descentralizată; acest lucru ne determină să credem că sursele de energie utilizate la ora actuală sunt coșmaruri preistorice în care peisajul înconjurător este ticsit cu deșeuri care poluează aerul. Această revoluție ar putea marca nașterea unei noi paradigme În știință și în tehnologie În comparație cu care Revoluția lui Copernic și Revoluția industrială vor părea lipsite de Însemnătate.

La ce să ne așteptăm? Reorientarea unei economii bazate pe combustibili fosili către utilizarea noii energii nepoluante și inepuizabile ar fi un eveniment excepțional al epocii noastre. Politicienii ar fi complet dezorientați, pentru că ar trebui să treacă de la mentalitatea lor obișnuită de războinici ai petrolului la o situație necunoscută, în care ar exista energie din plin și pentru toată lumea. Comparată cu prăbușirea concepției despre lume bazate pe combustibilii fosili, căderea Zidului Berlinului ar fi un simplu act discordant în istorie.

Dedicație

Mulțumiri

Prefață

Cuvânt înainte

1. Un salt cuantic

Partea 1 – Revoluționarii din trecut

2. Nikola Tesla: părintele energiei libere (free energy)

3. Alți inovatori în armonie cu natura

Partea a II-a – Energia spațiului și noua fizică

4. O nouă fizică pentru o nouă sursă de energie

5. Generatoare de energie fără piese în mișcare și inventatorii lor

6. Floyd Sweet: pionierul magneților permanenți

7. Descoperirile legate de energia magneților rotativi

Partea a III-a – Tehnologii în domeniul energiei aflate în plină dezvoltare

8. Fuziunea la rece: o tehnologie nucleară îmbunătățită

9. Propulsia pe bază de hidrogen

10. Cum să transformăm pierderea de căldură în electricitate

11. Energia hidraulică devine ecologică: o cotitură nouă pentru o tehnologie veche

12.Oportunități în domeniul energiei

Partea a IV-a– Revoluția energiei: suișuri și coborâșuri

13.Inovatorii în domeniul energiei sunt hărțuiți

14. Societatea și o economie bazată pe noile energii

15. Puterea este în mâinile noastre

Glosar

Index

Ghid de referințe

Biblioteca „noii energii”

Repertoriu internațional de adrese

Autorizații

Bibliografie

Prefață

Aceasta ar putea fi una dintre cele mai importante cărți pe care le-ați citit vreodată. Ea descrie progresul rapid care se face pentru a putea utiliza o sursă de energie despre care suntem încredințați că în scurt timp va schimba în mod radical fața lumii. Este vorba despre „energia punctului zero”, rezultată din fluctuațiile cuantice în vidul din spațiu. Mulți inovatorio numesc „energia spațiului” sau „energie liberă” (free energy).

Unii dintre noi cred că omenirea se află în pragul unei revoluții, deoarece trăim în mijlocul unui rezervor imens de energie curată și descentralizată; acest lucru ne determină să credem că sursele de energie utilizate la ora actuală sunt coșmaruri preistorice în care peisajul înconjurător este ticsit cu deșeuri care poluează aerul. Această revoluție ar putea marca nașterea unei noi paradigme în știință și în tehnologie, în comparație cu care Revoluția lui Copernic și Revoluția Industrială vor părea lipsite de însemnătate. Faptul că cele două bilioane de dolari care erau investite până acum în sisteme de energie învechite vor fi alocate altor sisteme care respectă mediul și care nici nu vor fi foarte costisitoare va marca o răsturnare de situație fără precedent.

Sistemele electrice bazate pe dispozitive compacte fără părți mobile vor lua, probabil, locul siguranțelor și disjunctoarelor din locuințe și clădiri. În sfârșit, vom putea să ne deconectăm de la rețeaua electrică. De asemenea, noile distribuitoare de energie vor fi portabile, iar condensatorii, ca și bateriile, vor fi de prisos. Ele vor înlocui motoarele cu combustie internă cu care sunt echipate autoturismele noastre și celelalte sisteme din transporturi sau din industrie. Își vor putea demonstra utilitatea la țară, contribuind la creșterea considerabilă a randamentului mașinilor agricole (de exemplu, al sistemelor de pompe pentru irigații) și, în consecință, la eliminarea foametei în țările din lumea a treia.

Însă va fi necesar să dezvoltăm o tactică pentru folosirea corespunzătoare a acestor aparate, definindu-se măsurile adecvate pentru aplicații finale inteligente, astfel încât să se evite orice întrebuințare excesivă sau utilizarea lor ca armă de război. Pe termen lung, cred că se va descoperi și modalitatea prin care energia spațiului să poată fi pusă în practică în sisteme de propulsie antigravitațională.

Atunci ce ne împiedică să depunem toate eforturile posibile pentru a face acest lucru? Se pare că din epoca lui Nikola Tesla, cu un secol în urmă, am trecut sub tăcere „energia liberă” (free energy). Am cultivat cu toții anumite temeri bine înrădăcinate care ne împiedică să mergem înainte – temeri care încă nu au atins conștiința publică. Cu toate acestea, în pofida tuturor represiunilor, geniul bun al energiei a ieșit în cele din urmă din sticlă; este ceea ce deconspiră în mod clar Jeane Manning în cartea de față.

Mai întâi aș dori să vă dezvălui ce anume stă la baza afirmațiilor mele grave. Acum aproximativ douăzeci de ani, pe când Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (Organization of the Petroleum Exportinq Countries – OPEC) făcea să urce prețul petrolului și izbucnea criza energiei, am început să observ cum noi, în cultura noastră, abuzăm de energie.

Vă amintiți cozile din fața stațiilor de benzină de la mijlocul anilor 70, estimările sinistre privind agravarea penuriei de petrol, poluarea aerului, mareele negre, războaiele petrolului, posibila fuziune din străfundul reactoarelor, contaminarea cu deșeuri radioactive, proliferarea armelor nucleare în țările străine sub pretextul producției de energie (de exemplu, în Coreea de Nord) și toate celelalte previziuni funeste? Or, la apropierea acestui sfârșit de mileniu, în ce stadiu ne aflăm cu această criză a energiei? Ce s-a întâmplat cu Raportul de la Roma privind „limitele creșterii”? Mulți dintre noi își amintesc că, pe măsură ce treceau anii ‚70, cartelul OPEC a început să slăbească șurubul, prețul petrolului a înregistrat o scădere bruscă, iar Ronald Reagan a fost ales președinte al Statelor Unite.

Totul s-a petrecut ca și cum printr-un decret magic mass-media și conștiința publică ar fi decis că la urma urmei nu a existat niciodată o criză a energiei. Petrolul a redevenit supraabundent, iar orice idee privind necesitatea dezvoltării unor alternative părea să fi fost ștearsă din conștiința publică.

În 1975 eram expert consilier pe probleme de energie în Subcomitetul pentru Energie și Mediu Înconjurător al fostului membru al Congresului Morris Udall, în cadrul Comitetului Interior al Camerei Reprezentanților din Statele Unite. Am scris discursuri și am organizat întruniri publice pentru Udall în cele opt luni cât a durat cursa pentru președinție. L-am ajutat să dezvolte o politică a energiei similară în multe privințe cu cea pe care începuse să o pună în aplicare președintele Jimmy Carter la sfârșitul anilor 70 și care a fost continuată de administrația Clinton.

Această politică ținea seama de statisticile sumbre pentru deceniile următoare, conform cărora energia urma să devină extrem de poluantă și costisitoare dacă nu începeam să renunțăm la carburanții fosili și la energia nucleară, ca surse principale de producere a electricității. De asemenea, solicitam controale stricte ale emanațiilor de gaze. Aceste progrese au fost posibile în ciuda enormei inconștiențe subiacente și a rezistenței față de soluțiile inovatoare propuse pentru rezolvarea crizei mondiale care continuă și azi.

Chiar și unele organizații tehnice și politice de top din domeniul energiei și mediului înconjurător, cum ar fi Institutul de Cercetare Rocky Mountain și UCS (The Union of Concerned Scientists), par să se fi resemnat cu schimbările lente și modeste – utilizarea mai largă a unor surse tradiționale de energie regenerabilă (soare, vânt, hidrogen, biomasă și altele) și creșterea randamentului autoturismelor nu reprezintă decât reforme făcute treptat. Pe termen lung, nici aprovizionarea limitată cu combustibili fosili, nici calitatea tot mai necorespunzătoare a mediului înconjurător nu vor mai putea fi ignorate. Problemele anilor 70 au devenit adevărate provocări pentru anii ‚90.

Acum două decenii, percepția publicului despre existența unei adevărate probleme legate de energie a ajutat la crearea unui Departament de Energie (Department of Energy – DoE), destinat să vină în sprijinul cercetării și dezvoltării unor surse alternative de energie. Preocuparea principală a acestui departament a fost să îmbrace vechea birocrație în haine noi, astfel încât să împace interesele unor lobby-uri făcute în favoarea combustibililor fosili cu cele desfășurate în favoarea energiei nucleare.

Acum îmi este clar că s-au realizat foarte puține progrese adevărate care să stopeze abuzul privind energia și mediul înconjurător. În loc să ne îndreptăm spre viitor după modelul proiectului Manhattan sau programului Apollo, menținem drepturile dobândite utilizând combustibilii fosili, motoarele cu combustie internă și energia nucleară și continuăm să procurăm electricitatea de la centralele mari, printr-o oribilă rețea cadrilată care poate reprezenta un pericol major pentru sănătate (poluarea electromagnetică). Atunci de ce nu am făcut nimic ca să oprim toate acestea? Trecerea la energia liberă, nepoluantă ar rezolva aproape toate problemele legate de poluarea aerului, încălzirea generală provocată de emisiile de dioxid de carbon, căldura pierdută, armele chimice ale lui Saddam Hussein, mareele negre, ploile acide, dioxidul de azot, anhidrida sulfuroasă, emisiile de hidrocarburi și ozon, instalațiile hidoase ale puțurilor de petrol și ale rafinăriilor, petrolierele gigantice, stațiile de benzină, centralele electrice, cablurile de transmisie și toate celelalte.

Utilizarea de free energy ne-ar potoli setea de petrol și de gaze naturale care epuizează bogățiile prețioase ale pământului într-un ritm alarmant. Această venă de aprovizionare, care s-a format în zeci sau chiar sute de milioane de ani în interiorul scoarței terestre, a fost pompată cu aviditate, fără nicio preocupare pentru ziua de mâine. Extracția și folosirea petrolului au crescut de peste trei ori de la începutul crizei energiei. Aproape jumătate din petrolul disponibil și mai mult de jumătate din gazele naturale au fost deja extrase din cele mai bune zăcăminte, fiind arse aproape în totalitate pe parcursul unei singure generații!

În ritmul actual al consumului, rezervele de petrol ale Statelor Unite abia dacă mai ajung pentru zece ani, iar rezervele mondiale, pentru patruzeci de ani. Chiar dacă s-ar dovedi că aceste rezerve sunt de două ori mai bogate decât o spun estimările, vom ajunge la o penurie de petrol către jumătatea secolului al XXI-lea și, inevitabil, prețurile vor crește vertiginos.

Aceste fapte au fost ignorate de politicienii noștri demagogi din domeniul energiei. De fapt, noi luăm cu împrumut Terra, care aparține copiilor noștri, în loc să fim demnii urmași ai părinților noștri. Un consens ecologic este pe cale să se realizeze: Trebuie să încetăm să mai acționăm În acest fel. E nevoie să construim un viitor care să întrețină viața.

Transformarea energiei spațiului ar avea un impact economic enorm. În prezent, utilizarea energiei electrice în întreaga lume aduce un venit anual de opt sute de miliarde de dolari, adică dublu față de acum douăzeci de ani – epoca în care a avut loc o conștientizare a crizei energetice care a fost dată uitării aproape imediat. Această cifră uluitoare reprezintă mai mult decât dublul cifrei înregistra te în industria de automobile și este comparabilă cu suma pe care contribuabilii din Statele Unite o plătesc anual unui guvern împovărat de datorii.

Pag. 11 – 15