Lucrarea de fata îsi propune sa abordeze în mod sintetic si cât se poate de concis o problema care, cel putin omului contemporan, i se prezinta destul de spinoasa sau lipsita de prea mare importanta. Ceea ce consideram inedit, este prezentarea unei alimentatii juste si rationale, mai ales din punct de vedere yoghin, adica explicata, îmbogatita si corelata cu punctele de vedere, observatiile si practicile milenarului sistem yoga.
Chiar de la început facem precizarea ca o astfel de alimentatie inteligenta nu poate fi conceputa decât în absenta carnii si a produselor din carne, a tutunului, alcoolului si cafelei. Cei înveterati în a face mereu apel la celebrul triolet: cafea, tutun, alcool, pot avea la început macar bunavointa de a citi cele câteva elemente si argumentatii de baza privind consumul celor mentionate mai sus în viata de toate zilele, urmând ca mai apoi sa-si formuleze o parere asupra acestui aspect.
Omul obisnuit are, de cele mai multe ori, un fel de fobie în a cataloga o persoana care nu consuma carne, care nu bea si nu fumeaza, drept fanatica sau sectanta. El nu prea stie sigur ce întelege prin aceste cuvinte, dar totusi le foloseste, simtindu-se oarecum împacat cu faptul ca marea majoritate a celor din jur - dupa cum lesne se poate constata - duc o viata apropiata de cea a lui. Un astfel de om ignorant, lipsit de o minima cunoastere în domeniu, va continua sa contrazica, sa combata si chiar sa lupte cu o mare înfocare împotriva unei alimentatii lipsita de carne.
Experienta dobândita de-a lungul multor ani mi-a permis sa înteleg mecanismul subconstient al unei astfel de atitudini. De fapt, omul obisnuit se simte într-un fel ”amenintat” de o eventuala schimbare a unui trai sau conceptii - spune el: împamântenite - ce ar necesita un oarecare efort, cel putin la început. Fiind departe de a recunoaste acest aspect launtric, el cauta fel de fel de explicatii, justificari si ”contralovituri”, dintre care doua se impun cu precadere:
1) cea a necesarului de proteine, care nu poate fi asigurat decât prin consumul de carne. Acesta este, de obicei, atuul folosit de medicii alopati moderni, care se confrunta ei însisi cu bolile si suferintele generate de o alimentatie dezordonata. Ne întrebam, în legatura cu aceasta, daca un orb poate oare sa conduca pe un alt orb spre limanul pacii si al sigurantei! Se pare ca la cei orgoliosi si plini de sentimentul unei suficiente interioare nu este de ajuns nici un argument si nici o dovada, oricât de evidenta ar fi ea. Cu toate acestea, noi vom prezenta în lucrarea de fata o justificare cât se poate de clara a acestui aspect, care se pare ca îi chinuie pe multi, aruncându-i în ”angoasa” incertitudinii daca e bine sau nu sa renunti la consumul de carne.
2) cea a propriei amagiri, în sensul ca poate nu este absolut necesar sa se renunte definitiv la consumul de carne. Nu putem decât sa zâmbim condescendent fata de astfel de atitudini, la urma urmei, destul de imature. Daca s-ar întelege just adevaratele ratiuni (atât fizice cât si subtile) ale eliminarii carnii din alimentatie, acest lucru n-ar mai apare ca un simplu moft, ci ca un lucru firesc, ce decurge dintr-o experienta milenara.
Astfel de comportamente reprezinta tot atâtea semnale de alarma în ceea ce priveste omul zilelor noastre; ele ne atentioneaza asupra falselor lui intentii, asupra lipsei de luciditate si a unui scop cu adevarat nobil de urmat (fiind vorba, la urma urmei, de propria lui fiinta), asupra orgoliului si îngustimii universului în care el îsi duce viata. |