Valoarea iertării este explicită în Evanghelii, unde Iisus îşi iartă ucigaşii când se află pe cruce, preludiu la eliberarea energiei necesare pentru a duce la bun sfârşit învierea. Când vorbea despre rugăciune - care pentru el era cheia de comuniune cu Divinul –, o spunea clar: „Şi, când staţi să vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru, care este în Ceruri, să vă ierte greşelile voastre.'' (Marcu 11,25) Este limpede că energia Divină nu va curge prin tine dacă nu eşti dispus să ierţi şi să mergi mai departe cu viaţa ta. Iertarea este extraordinar de preţioasă, dar nu este singura cale de a-ţi debloca energia. Unele evenimente din trecut de care trebuie să ne eliberăm nu sunt evenimente negative, ci perioade bune. Poate nu eşti în stare să treci peste faptul că nu mai ai 20 de ani, ci ai 50 sau 80. Poate nu reuşeşti să treci peste faptul că ţi-ai pierdut înfăţişarea tinerească, agerimea minţii sau calităţile atletice de odinioară. Această incapacitate este un alt mod de a irosi energia pe trecut. Una dintre cele mai bune prietene ale mele nu putea să treacă peste anii ei de facultate, când simţise că lumea întreagă o aşteaptă şi că poate face orice. După facultate, însă, de fiecare dată când se ivea vreo ocazie, găsea un motiv ca să nu se folosească de ea. De fapt, se temea să facă ceva. Combinaţia dintre frica ei de o viaţă cu angajamente şi agăţarea de un moment din trecut care părea încărcat de potenţial i-a falimentat, în cele din urmă, contul energetic, ceea ce a dus la materializarea unei boli letale. La 20 de ani după facultate, încă era obsedată de acea perioadă şi nu putea să-şi continue viaţa. Acum câţiva ani, s-a îmbolnăvit de lupus şi a murit. Lupusul este legat direct de frica de a lăsa trecutul în urmă. Multe femei cu vârsta între 50 şi 60 de ani se comportă ca la 30 de ani, purtând haine tinereşti, în loc să accepte că sunt la vârsta înţelepciunii şi pot să-i îndrume pe ceilalţi. Bărbaţii în vârstă fac acelaşi lucru, cumpărându-şi maşini sport roşii şi alergând după femei de 20 de ani. Toate acestea sunt moduri toxice de comportament şi pot fi la fel de dăunătoare pentru sănătate ca refuzarea eliberării de evenimentele negative din trecut. Trebuie să accepţi stadiul vieţii în care te afli şi să-l sprijini prin conştientă. Dacă te afli la o vârstă înaintată, nu gândi că acest stadiu al vieţii înseamnă o decădere şi nu trăi cu regretul că anii de tinereţe au trecut. Refuzul de a trece peste evenimentele trecute, fie ele pozitive sau negative, înseamnă irosirea unei părţi din bugetul tău zilnic de energie. Dacă începi să pierzi energie şi nu faci nimic în legătură cu aceasta, inevitabil vei manifesta o slăbiciune în corpul fizic. Problema poate să înceapă destul de simplu: te simţi „scos din circuit'' sau observi că nivelul de energie ţi-e scăzut. Dacă nu eşti atent, dezvolţi o infecţie virală, apare gripa, ai dureri de cap, migrene sau greţuri. Dacă pierzi energie în continuare şi tot nu întreprinzi nimic, supărările minore se transformă în boli majore. Şi, deşi sună neplăcut, te predispui la accidente. Persoana „predispusă la accidente'' este, de fapt, îndatorată energetic. Este dezechilibrată şi susceptibilă la orice, de la stângăcii minore la accidente care îi pun viaţa în pericol. Astfel de oameni trebuie să înveţe să recunoască zilele sau momentele încordate (aşa cum putem „simţi'' când se apropie o răceală) şi să încerce să se odihnească mai mult sau să ia suplimente - deoarece nu e cel mai moment bun pentru a merge la un interviu de angajare sau pentru a lua decizii majore. Ca medic intuitiv, mi se întâmplă să văd mai uşor decât alţii cum funcţionează exact pierderea de energie. Cu puţin exerciţiu, poţi învăţa şi tu să te diagnostichezi singur. Citirile de diagnoză pe care le fac implică să urmăresc circuitele de energie pe care le văd intrând în persoană şi să „citesc'' ce îmi spun acestea. Urmărirea unui circuit este ca şi citirea unei electrocardiograme: te uiţi după impulsurile ce indică pericolul.
|