| Obiectele
Zburătoare Neidentificate sau OZN-urile sunt cunoscute în istorie sub diferite
forme, încă de la începuturile umanității. Misterioasele farfurii zburătoare sunt menționate în
vechile manuscrise sanscrite și în Biblie. Carul de foc înaripat al lui Ezechiel
din Vechiul Testament este vestit, dar mai există și alte
descrieri în literatura antică. Deși nu vorbim despre o experiență nouă, mai
avem încă mult până la o înțelegere a naturii exacte a acestor fenomene. De
altfel, acesta este scopul cărții de față.
UFO-logia
modernă a devenit populară în anul 1947, odată cu observațiile făcute
de Kenneth Arnold în nord- vestul Statelor Unite și cu prăbușirea de la
Roswell, New Mexico. Îndeosebi, prăbușirea de la Roswell este foarte bine documentată,
fiind prezentată în mai multe cărți și chiar într-un film difuzat pe un canal de
televiziune. Toate aceste evenimente au fost prezentate în presa vremii. Au
existat și alte mărturii legate de OZN-uri, anterioare acestora, dar care au rămas
mai puțin cunoscute. Din această perspectivă, am putea plasa începutul real al
UFO-logiei moderne pe la începutul anilor ’30, dacă nu chiar mai devreme. Prima relatare pe
care am întâlnit-o personal a fost făcută în anul 1936. Momentul nu a fost o
simplă coincidență, căci s-a suprapus cu experiențele de început ale armatei
legate de tehnologia radarului. Pentru prima dată, militarii au putut observa
pe cer un obiect neidentificat, constatând pe ecranul radarului că avea o natură
solidă și nu era doar un miraj. Aceasta a fost prima dovadă științifică
imposibil de contestat. În acea perioadă, OZN-urile au devenit cunoscute sub
denumirea de flying unknowns ([obiecte] necunoscute aflate în zbor),
dar, dintr-un motiv sau altul, prescurtarea FU nu a rezistat în timp.
Primele
zvonuri legate de prăbușirea OZN-urilor au început tot în anul 1936 și au
continuat până după cel de-al Doilea Război Mondial, până la prima prăbușire
documentată, cea de la Roswell, din anul 1947. De atunci, rata prăbușirilor a
ajuns la aproximativ una la 3-4 luni. De aceea, Departamentul Forțelor Aeriene
a inițiat proiectul Blue Book, structurat pe cel puțin două
niveluri de interes. Prima prioritate era legată de descoperirea tuturor
informațiilor legate de atestarea și prăbușirea OZN-urilor și s-a născut în
urma unei întâlniri la vârf a serviciilor secrete militare, acesta fiind
considerat un domeniu de interes pentru securitatea Statelor Unite. Cea de-a
doua prioritate se referea la secretizarea acestor informații pentru a nu cădea
în mâinile unor potențiali dușmani. Așa s-a ajuns în timp la ascunderea lor,
inclusiv de ochii opiniei publice americane.
Pe lângă
ascunderea informațiilor din motive de securitate națională a mai
apărut un motiv de îngrijorare. Militarii se temeau că dezvăluirea acestor
informații ar fi putut conduce la o panică generalizată, cu eventuale consecințe
dezastruoase. Difuzarea la radio a Războiului lumilor a provocat o
isterie în masă, demonstrând că reacția publicului la aflarea veștii că
extratereștrii au sosit pe pământ poate fi într-adevăr extrem de excesivă. Auzind
că pe pământ au aterizat marțienii, oamenii care au ascultat povestea lui H.G.
Wells la radio (cetățeni ai statului New Jersey) s-au baricadat în case,
în timp ce alții au luat-o la goană și au creat
un adevărat haos, fără măcar ca transmisiunea să fie o farsă a postului de
radio sau a lui Orson Wells, actorul care a citit povestea. Pe scurt, postul de
radio a anunțat detaliat la începutul transmisiunii că urmează o lectură a
faimoasei cărți a lui H.G. Wells.
Există o
implicație antropologică încă și mai profundă care explică de ce este atât de
sensibil Guvernul Statelor Unite la subiectul OZN-urilor și de ce se grăbesc
atât de tare oficialitățile să infirme orice zvon legat de acestea. Dacă întrebi
un om de pe stradă unde crede că se află Dumnezeu, el îți va indica cerul și îți
va răspunde că „Dumnezeu este acolo, sus”. Dacă o civilizație extrem de
avansată ar apărea brusc într-o navă spațială, este de bănuit că o mare parte a populației i-ar
venera pe locuitorii acesteia ca pe niște îngeri, considerându-i trimiși ai lui
Dumnezeu pe pământ. Există deja nenumărate secte religioase care se închină
acestor ființe care locuiesc în stele; de aceea, Guvernul se
teme că ar putea pierde ușor controlul asupra populației. Una
peste alta, este cert că ceea ce a început ca o precauție politică
s-a transformat în timp într-un fenomen de control al maselor. Se vor găsi
chiar mulți oameni care să pretindă că totul a fost o chestiune de control încă de
la bun început. Oricum ar fi, oficialitățile alese de poporul american pentru a-l guverna au
refuzat să facă publice aceste informații, presupunând că au fost informate ele însele pe
această temă. Pe scurt, informațiile legate de OZN-uri au devenit apanajul exclusiv
al unei elite a puterii. Deși acești oameni au toate motivele să le păstreze secrete,
este evident că au apărut tot felul de scurgeri de informații care au
condus apoi la tot felul de dezinformări, ce nu au făcut decât să amplifice și mai tare
confuzia generală și sentimentul de manipulare.
Informațiile
prezentate în această carte provin exclusiv din experiențele mele
personale. Sunt de profesie inginer și înțeleg toate aspectele legate de radar. Cunosc
personal o sumedenie de oameni care au lucrat în această industrie și care au
foarte multe lucruri de povestit pe această temă. Unele dintre ele pot fi
considerate scurgeri de informații, în timp ce altele sunt mai degrabă deducții logice.
Acesta este contextul în care îmi voi încadra povestea. Voi povesti așadar
propriile mele experiențe legate de OZN-uri, începând chiar din copilărie.
|
Adevăr Divin
