În
Evanghelii, Iisus nu a încetat niciodată să sublinieze legătura dintre pământ
și cer, astfel încât să fim conștienți că sarcina noastră este să lucrăm pe
pământ, să-l transformăm, să-l purificam, să-l înfrumusețăm, până într-o zi
când va deveni expresia cerului. Mulți cred, desigur, că aceasta este o iluzie:
oamenii nu vor reuși niciodată să aducă cerul pe pământ; Nu doar că sunt
incapabili să facă acest lucru, dar majoritatea nu doresc să o facă. Ei bine,
acum, să spună că Iisus a fost cel mai mare fantezist și voi să încercați să
luați această fantezie în serios.
Spiritualistul
își îndreaptă privirea spre cer, are grijă de cer, dar sarcina lui nu se
oprește aici. Lumina care este în cer, iubirea care este în cer, puterea,
puritatea care este în cer, el se străduiește să le aducă pe pământ, adică, în
primul rând, în el însuși, în creierul său, în plămâni, în stomac, în întregul
său trup. Astfel, după ani de efort, va începe să realizeze în sine însuși
uniunea dintre materie și spirit. Odată ce a atins această uniune cu sine
însuși, va putea contribui la realizarea ei și în jurul său și va deveni un
binefăcător pentru toți.
Cele două principii ale spiritului și materiei își au
originea în lumea divină. Aceste două principii se manifestă și acționează la
toate nivelurile creației, inclusiv la ființele umane. Deja, din momentul în
care te hotărăști să întreprinzi o lucrare, tu ești spiritul care va acționa
asupra materiei. Iar când devii conștient de necesitatea de a-ți îmbunătăți
comportamentul și hotărăști să preiei această sarcină, există și principiul
masculin, tu, spiritul, și principiul feminin, care ești tot tu, materia asupra
căreia spiritul tău va lucra. |
Adevăr Divin
