Câteva fire din părul lui Buddha sunt păstrate ca relicve în Pagoda Shwesandaw. Pagoda poartă şi numele de Gane-sha, de fapt o referire la zeul elefant al hinduşilor. Ce legătură are el cu Buddha? Budismul este atemporal şi etern, aşa că şi zeul hindus pare prins în mrejele lui. în hinduism, Ganesha a aparţinut elitei formate din primii cinci zei, unul dintre fiii zeului Shiva. El a fost acela care a îndepărtat toate obstacolele de pe Pământ. Cuvântul ganesha este un cuvânt compus sanscrit. Ganas sunt „gazdele'', isa este „Domnul''. Prin urmare, este logic să însemne „Domnul gazdelor''. El este considerat mediatorul dintre oameni şi Atotputernicul. în hinduism se crede că Ganesha nu s-a născut din părinţii lui, Shiva şi Parvati, ci a fost creat doar ca un creier. înainte de a veni pe Pământ, fiinţele divine s-au informat despre cum să scape de opreliştile existente pe noua planetă. Aşa, lui Shiva şi lui Parvati le-a venit ideea că ar avea nevoie de o fiinţă cu un corp omenesc şi cap de elefant, care ar putea privi în toate direcţiile şi ar putea îndepărta orice lucru greu cu mâinile, cu picioarele, dar şi cu trompa. Progenitura zeilor, care este adeseori redată şi cu un nimb, a fost un produs de sinteză, programat genetic. în 1955, toate numele şi trăsăturile atribuite lui Ganesha au fost strânse într-o lucrare ştiinţifică. Ghid, depărtător de piedici, dătător de succes, cel cu burta ca o oală, cel cu trompa încolăcită şi tot aşa. Oamenii îl postează, ca pe un robot casnic, în faţa uşilor şi a porţilor, de unde îi poate confrunta pe toţi aceia cărora nu le este permis accesul. în India, îl întâlneşti peste tot. Când un hindus îşi construieşte o casă, mai întâi pune poza lui Ganesha pe locul viran; Ganesha va îndepărta toate piedicile la care s-ar putea gândi omul nostru. Dacă un hindus vrea să scrie o carte, mai întâi se închină la Ganesha. Buna ziua, Ganesha! Bine ai venit! La el te rogi rând începi o călătorie, deci, dacă eşti indian, îl saluţi la intrarea în orice gară. Orice lucru are ordinea sa, totul este pregătit pentru liniştea noastră. Nimeni nu-şi dă seama că inţelepciunea străveche - neînţeleasă de mii de ani, dar vie, prin religii - stă le baza tuturor lucrurilor. Myanmar a fost o ţară închisă turismului până acum câteva decenii, când guvernul militar a avut nevoie de valută si a deschis graniţele. Astăzi, industria turismului este organizată şi putem găsi hoteluri pentru toate buzunarele. Un iaht de lux, plin de cabine cu aer condiţionat, care are şi un bufet somptuos, pluteşte în voie pe apele râului Ayeyarwady, dar pentru oamenii locului, trăitori pe maluri, este la fel de neobişnuit ca o navă spaţială. Iahtul se numeşte „Drumul spre Mandalay'' şi îşi începe croaziera numai duminica, ziua Soarelui, dedicată păsării divine Garuda. Oriunde mergi în Myanmar, dai de călugări proaspăt imbăiaţi şi de învăţăcei drapaţi în robe roşii şi portocalii, căci fiecare budist de aici trebuie să-şi facă stagiul cuvenit într-o mănăstire. După ceva timp, ai impresia că lumea de aici nu păşeşte ca toţi oamenii, ci pluteşte. Partea superioară a corpului este aproape imobilă, de parcă oamenii s-ar deplasa toţi pe role; cel mai frumos se vede această unduire la femei, care poartă cu o graţie desăvârşită poveri mari pe creştete. Unde mai pui că, în fiecare dimineaţă, maşinile sunt împodobite cu flori, pentru parfum. Microcosmosul stupelor şi pagodelor înglobează tot peisajul ţării. în fiecare duminică, Garuda vine la putere - este regele păsărilor, în mitologia indiană. Reprezentat cu aripi şi cioc de vultur, câteodată are cap de dragon şi corp de om. |