Este remarcabil cum, încă de la vârsta de 14 ani, Anton Parks a început să primească mesaje care, în timp, au fost validate de cercetările sale riguroase. Munca sa titanică este un punct de plecare solid pentru orice cititor dornic să exploreze misterele originilor umane. Cercetările sale aprofundate dezvăluie perspective inedite asupra trecutului nostru, aducând lumina asupra unui puzzle galactic și planetar complex, aflat acum în curs de asamblare.
Anton Parks îmbină cu măiestrie pasiunea pentru istorie și rigoarea științifică, oferindu-ne un ghid valoros pentru a naviga prin enigmele civilizațiilor antice. Aceasta este o invitație deschisă pentru toți cei care doresc să se apropie de adevărurile fundamentale ale existenței noastre, bazându-se pe studii detaliate și bine fundamentate.
Există o lege a ciclurilor care guvernează întregul univers. Conform acestei legi, după ce un sistem atinge apogeul, el intră în declin și este urmat de noi condiții. Parks sugerează că în prezent, omenirea se află într-o astfel de perioadă de tranziție, prinsă între agonia unei lumi cu structuri învechite și durerile facerii unei noi ere. Pandemii, conflicte sociale, violență urbană, crize economice, poluare și schimbări climatice sunt doar câteva dintre simptomele acestei tranziții, iar numărul record de catastrofe naturale din ultimii ani i-a determinat pe unii să spună că am intrat într-o perioadă post-apocaliptică. Apocalipsa, un text escatologic atribuit apostolului Ioan, descrie vremurile de pe urmă și catastrofele care le vor prevesti. Parks explică faptul că, deși Apocalipsa este adesea percepută ca fiind sfârșitul lumii, adevărata sa semnificație este aceea de „revelație” sau „a ridica vălul”, termen provenit din grecescul „apocalupsis”. Apocalipsa urmărește să facă vizibile și de înțeles elemente ascunse lumii profane timp de mii de ani, oferind cunoaștere secretă celor capabili să o înțeleagă.
În centrul acestei revelații se află conflictul dintre forțele Luminii și Întunericului, iar simbolul șarpelui joacă un rol crucial. Parks sugerează că Apocalipsa descrie o perioadă de intervenție divină, în care omenirea va fi eliberată de sub jugul unei mari reptile, simbolizând diavolul. Aceasta va culmina cu judecata lui Dumnezeu pentru cei care s-au închinat „Fiarei”. Dezvăluind misterul originilor noastre, Parks atrage atenția asupra unei treziri a conștiințelor și a unei schimbări de polaritate, prevestind o răsturnare completă a sistemelor noastre de credințe.
Lucrarea lui Parks nu se limitează doar la interpretarea Apocalipsei, ci merge mai departe, explorând legătura dintre cunoașterea ascunsă și șarpele străvechi. El sugerează că miturile despre șarpele sacru, prezent în toate culturile și civilizațiile, ascund enigma originilor noastre. Parks aduce în discuție și teoria exogenezei, conform căreia viața pe Pământ are origini extraterestre. El corelează texte sacre străvechi cu mărturii contemporane ale unor întâlniri de gradul trei, prezentând o ipoteză revoluționară susținută de descoperiri recente în domeniul geneticii.
Parks explorează în detaliu cultura religioasă sumeriană, descriind colonizarea planetei noastre de către Anunnaki, fiii lui Anu. Aceste creaturi, prezentate în miturile sumeriene ca zei reptilieni, ar fi manipulat genetic ființele umane pentru a-și servi propriile ambiții. Cronicile sale evocă lupte și rivalități între diferite clanuri și dezvăluie rolul important al unui „Zeu rebel”, care a creat un model uman autonom, capabil să judece binele și răul.
Povestea biblică a omului a început într-o Grădină cu Pomul Cunoașterii. Ea se încheie cu același pom al vieții aflat „în mijlocul pieţei din cetate (Ierusalimul ceresc), de o parte şi de alta a râului (…) făcând rod de douăsprezece ori pe an, în fiecare lună dându-şi rodul; şi frunzele pomului sunt spre tămăduirea neamurilor”. Textul Apocalipsei se încheie cu apariția noului „Ierusalim ceresc”, un oraș strălucind de lumină, pe care unii nu au ezitat să îl descrie drept un „obiect zburător neidentificat”, văzând în el întoarcerea zeilor antici, cei din Sumer. Cercul este complet. S-ar putea crede că oamenii vor putea în sfârșit să acceseze misterele originii lor celeste.
Timpul revelației se apropie. Să fim pregătiți să trăim momente intense, momente terifiante de asemenea, pentru că toate valorile noastre fundamentale se vor prăbuși. Dezvăluirea adevărurilor ascunse încă de la începutul timpului cu privire la facerea omenirii, la adevărata natură a zeilor și a lui Satana va deveni accesibilă în „Vremurile de pe Urmă”. Unii văd în aceasta o prefigurare a marii reveniri a creaturilor cerești, atât bune cât și rele, pe care noi le-am numit îngeri, zei sau demoni. Potrivit unora, vom deveni în sfârșit conștienți de adevăratele noastre rădăcini, care sunt probabil mai mult „extraterestre” decât de altă natură. |
Adevăr Divin
