Trauma Epidemia invizibila
Cum functioneaza trauma si cum ne vindecam de ea
Cartea de faţă este concepută pentru a vorbi cu adevărat despre traume,
pentru a încuraja un dialog real după ce ai pus deoparte computerul sau
ziarul pe ziua de azi. Pun jos megafonul ca să avem o conversaţie
atentă. |
48.00 36.00 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Am scris această carte pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la traume. Trauma este mult prea răspândită, dăunătoare, contagioasă şi adesea invizibilă - exact ca un virus. Iar dacă vom continua să ignorăm acest fapt şi să permitem ca trauma să rămână ascunsă, nu aş paria pe faptul că o vom învinge vreodată. Sigur, cei mai mulţi dintre noi au cunoştinţă deja despre traume. Cartea de faţă nu este nicidecum prima pe această temă; în plus, despre traume auzim în mod regulat la ştiri sau citim în presă. Cu toate acestea, cred că majoritatea modurilor în care conversăm despre traume seamănă cu ţipatul într-un megafon: megafoanele ne atrag atenţia, dar sunt prea alarmante şi enervante, lăsându-ne de obicei doar şocaţi sau confuzi. Nu asta vreau să fac eu aici. Cartea de faţă este concepută pentru a vorbi cu adevărat despre traume, pentru a încuraja un dialog real după ce ai pus deoparte computerul sau ziarul pe ziua de azi. Pun jos megafonul ca să avem o conversaţie atentă. În fine, din punct de vedere tehnic, aceasta nu este o conversaţie – am scris cartea de faţă, iar acum o citeşti tu, aşa că nu este chiar un schimb de idei în ambele sensuri. Totuşi, vreau să o percepi ca pe un dialog, iar practicile şi reflecţiile din aceste capitole ţi le ofer cu acest gând. Cred că în prezent nu ni se oferă strategii adecvate pentru a face faţă traumei şi nici înţelegerea sau motivaţia de care avem nevoie pentru a crea schimbările necesare în noi înşine, în ceilalţi şi în lume. Ţinând cont de acest lucru, iată ce vreau să obţii din cartea de faţă: • înţelegerea temeinică a traumei şi a ruşinii • capacitatea de a recunoaşte traumele în tine, în ceilalţi şi în societatea din jurul tău • cunoaşterea modurilor în care trauma individuală şi cea colectivă operează la nivelul societăţii • motivaţia de a opri trauma din drumul ei • o mulţime de instrumente practice care să vă ajute pe tine şi pe ceilalţi Pe lângă faptul că este plină de întâmplări din viaţa mea şi a pacienţilor mei, cartea de faţă conţine descrieri şi explicaţii împărţite în patru părţi distincte. Partea I, intitulată „Ce este trauma şi cum funcţionează'', defineşte trauma, explorează diferite tipuri de traume şi expune rolul crucial pe care îl joacă ruşinea în aceasta. Partea a II-a, „Imaginea de ansamblu – sociologia traumei'', îţi arată cât de mare şi omniprezentă este de fapt problema traumei. Discut despre modul în care starea actuală a sistemului medical nu este echipată corespunzător pentru a gestiona traumele; de asemenea, explorez modul în care condiţiile sociale, cum ar fi pandemia de Covid-19 şi rasismul, favorizează şi mai mult trauma. În Partea a III-a, „Manual de utilizare pentru creierul tău'', abordez rolul sistemului limbic, mai exact modul în care trauma ne modifică biologia creierului, emoţiile, amintirile şi experienţa fizică a bolii şi a durerii. În cele din urmă, Partea a IV-a, intitulată „Cum putem învinge trauma împreună'', este un apel la acţiune pentru a procesa, a curăţa şi a vindeca efectele dăunătoare ale traumei pentru noi toţi. |
Cuprins:
Cuvinte de apreciere pentru cartea Trauma. Epidemia invizibilă ... 5 Partea I Ce este trauma şi cum funcţionează Capitolul 1 Cum vorbim despre traumă ... 25 Partea a II-a Imaginea de ansamblu - sociologia traumei Capitolul 6 Probleme legate de traume şi de sistemul de sănătate ... 103 Partea a III-a Manual de utilizare pentru creierul tău Capitolul 10 Efectele traumei asupra gândirii ... 159 Partea a IV-a Cum putem învinge trauma – împreună Capitolul 13 Drumul spre casă ... 205 Gânduri de încheiere ... 243 |
Fragment:
Inflamaţia şi durerea cronică Inflamaţia apare în mod natural în organism pentru a ne ajuta să ne recuperăm după leziuni şi să luptăm împotriva infecţiilor, dar inflamaţia poate fi cauzată şi de traume. Cu cât trauma noastră este mai timpurie în viaţă sau cu cât este mai severă, cu atât mai puternice sunt efectele sale inflamatorii. Acest lucru se întâmplă deoarece trauma şi complicii săi creează stres, iar corpul nostru înţelege stresul ca fiind o cheie pentru a semnala inflamaţia; dar, fără o leziune sau o infecţie specifică asupra căreia să lucreze, acea inflamaţie doar se plimbă prin sistemul nostru circulator căutând ceva de făcut. Când auzi că stresul cauzează probleme legate de sănătate, cum ar fi bolile de inimă şi cancerul, iată explicaţia! Deci: trauma schimbă regulile de circulaţie, alterează modul în care creierul şi corpul comunică între ele şi transformă mediul nostru intern într-un teren ostil, unde inflamaţia şi durerea capătă mai multă tracţiune decât ar fi normal. Fibromialgia - o tulburare caracterizată prin durere cronică, oboseală şi pierderi de memorie - este doar un exemplu de afecţiune cu o legătură stabilită cu trauma. Din nefericire, fibromialgia şi multe forme de durere cronică sunt adesea tratate fără a se ţine cont prea mult de traume sau de legătura dintre creier şi corp. Inflamaţia creează o cascadă de disfuncţii. Trauma favorizează durerea, durerea creşte suferinţa, iar suferinţa ne transformă în nişte fiinţe disperate care luptă pentru calmarea durerii, indiferent de forma pe care aceasta o ia. Din păcate, observăm cum acest ciclu teribil se desfăşoară la un nivel social mai larg, prin epidemia de opiacee. Prea mulţi oameni suferă de durere emoţională şi fizică fără să înţeleagă de unde provine sau cum să o abordeze, ceea ce înseamnă că formele externe de calmare nu sunt doar atrăgătoare, ci adesea irezistibile. Persoanele care devin dependente de opiacee nu le-au căutat neapărat pentru a se droga, ci mai degrabă pentru a elimina o formă sau alta de suferinţă. Prea mulţi consideră că opiaceele că sunt o uşurare atunci când sunt prescrise pentru altceva, cum ar fi o rană sau o intervenţie chirurgicală. Din nefericire, ameliorarea produsă de opiacee este de scurtă durată şi necesită doze din ce în ce mai mari pentru obţinerea aceluiaşi efect. În cele din urmă, persoanele prinse în acest ciclu trebuie să se dopeze doar pentru a nu experimenta durerea de sevraj de la opiacee. Este o buclă teribilă şi tragică, ce costă multe mii de vieţi în fiecare an. Antidot: Reducerea tensiunii Anxietatea este o experienţă neplăcută în mai multe sensuri, inclusiv prin modul în care îi semnalează creierului să creeze mai multă tensiune musculară în corp, care, la rândul său, îi transmite creierului că există ceva pentru care să fie anxios. Dacă nu găsim o modalitate de a interveni, acest ciclu neplăcut poate căpăta o existenţă de sine stătătoare. |