Omul are nevoie de repere în univers, el nu poate să existe de la sine. Experiența fricii, a singurătății, ne împinge spre credințele cele mai ciudate. E adevărat, există stele și constelații, fiecare cu nume și traiectorii proprii, dar cum putem crede că un corp irațional poate influența în vreun fel ființa atât de complexă care este omul? Ce-i drept, în complexitatea sa, omul poate să creadă chiar și că luna, care nu e decât un bolovan, poate să-i hotărască soarta! Această credință mă duce cu gândul la persoana lui Creangă, care plângea de frica bolovanului de sare de pe sobă.
Autorul acestei cărți este unul din milioanele celor născuți în URSS – imperiul în care lui Dumnezeu i S-a interzis să existe. Crescut în familia unui profesor de filosofie și propagandist al ateismului științific, Ștefan Baștovoi a avut ca „religie“ arta, dedicându-se studiului picturii și literaturii. La vârsta de 20 de ani devine membru al Uniunii Scriitorilor, obținând mai multe premii literare în România și Republica Moldova. La 22 de ani, surprinzător pentru cei care îl cunoșteau, tânărul poet intră în mănăstire și se călugărește, primind numele Savatie.
Despre poezia și proza lui Ștefan Baștovoi s-a scris cu diverse ocazii în presa literară și în volume de specialitate. Este prezent în Postmodernismul românesc al lui Mircea Cărtărescu.
Cartea de față cuprinde articole și eseuri apărute de-a lungul vremii în presa laică de la Chișînău și din România, adresându-se în special celor din afara Bisericii, cât și o serie de interviuri cu personalități ale lumii culturale și ecleziale din România, Republica Moldova și Rusia. |
Adevăr Divin
