Toate aceste microcosmosuri pot comunica între ele printr-o serie de Porţi-scut prevăzute la interfaţa comună a acestora. Super-computerul astral cuantic al Universului şi computerele de diferite grade care compun reţeaua complexă la nivelurile Universurilor (microcosmosurilor) din MultiUnivers controlează şi activează/dezactivează Porţile, după caz, corespunzător necesităţilor Planului Divin şi prevederilor stabilite. Numai Divinitatea Creatoare Supremă, Dumnezeul Atotputernic, are acces şi dispune deschiderea Porţilor dintre Universuri-microcosmosuri. Dacă între microcosmosul din Universul nostru biconic din care face parte şi Terra s-a deschis o poartă (sau poate mai multe Porţi!) de comunicare inter-micro-universuri, acest lucru nedorit şi cu urmări dezastruoase se datorează intervenţiei (premeditate sau nu) unor entităţi umane din macrocosmosul din care facem parte (''superior'') asupra microcosmosului inclus (''inferior''). Omenirea caută dintotdeauna şi îndeosebi în etapa actuală de dezvoltare a civilizaţiei terestre, să inventeze şi să aplice mijloace create de ea pentru a imita Creaţia Divină şi pentru a destabiliza (conştient sau nu) armonia Universului. Este o tendinţă specifică omului şi manifestată încă din primele momente ale existenţei sale, care în final influenţează Planul Divin şi direcţia evoluţiei sufletelor întrupate, prin această alegere liberă, deseori inconştientă pentru omul însufleţit dar izvorâtă din subconştientul specific zestrei sufletelor întrupate, integrate în grupuri şi subordonate karmelor ancestrale care le însoţesc în toate ciclurile de întrupare. Aşa s-a întâmplat mereu de când e lumea, dar şi în cazul actualei Pandemii în care oamenii au deschis Porţile dintre microcosmosuri, au deschis acea cutie sigilată a Pandorei, au atacat şi au deranjat lumea viruşilor trăitori în acel microcosmos al lor, obligându-i să treacă prin Porţi în mediul terestru invadând omenirea, copleşind-o prin numărul lor imens, prin agresivitatea lor războinică şi prin dorinţa lor nestăvilită de distrugere. Dar omul este cel care a început acest război şi a pătruns în mediul acestor viruşi cărora le-a dat imediat şi un nume (aşa cum obişnuieşte să procedeze de obicei), iar aceste entităţi – minuscule dar mortale pentru entitatea umană - s-au apărat atacând la rândul lor şi invadând microcosmosul nostru, provocând astfel omenirii terestre distrugeri imense şi mari pierderi pe toate fronturile. Însă aceasta nu este nici prima şi nici ultima escapadă inconştientă a omenirii. În orice lume pătrunde omenirea, mai întâi distruge totul pretinzând că îşi apără valorile proprii pe care le consideră superioare. Mai apoi, îşi impune cu forţa valorile sale şi calcă în picioare tot ceea ce nu înţelege. Dumnezeu ar fi putut să închidă – ca şi altădată în trecut – aceste Porţi fraudulos deschise, dar ''sătul'' de prostia şi nesimţirea fără limite a entităţilor umane însufleţite, create de El într-un scop nobil şi justificat conform Planului Divin, a hotărât să nu intervină de această dată, pentru ca omul să primească şi să înţeleagă prin conştiinţa sa proprie, această LECŢIE de viaţă. Dacă omenirea va da semne că înţelege, Porţile se vor închide şi aceşti viruşi vor dispărea retrăgându-se în lumea lor ca şi când niciodată nu au existat în lumea noastră. Dumnezeu este răbdător, iar mila şi iubirea faţă de creaţia Sa este nesfârşită.
|