Taoiştii privesc articulaţiile ca pe nişte porţi sau centri de energie unde qi-ul poate fi depozitat şi generat. Tendoanele sînt legate de aceşti centri. Toate mişcările de tai chi dezvoltă centrii energetici deschizînd articulaţiile şi fortificînd tendoanele, astfel încît qi-ul şi forţa tendoanelor să poată fi stocate şi eliberate după bunul plac. Taoiştii din vechime au descoperit că, practicînd tai chi, mişcările interioare mărunte generează qi depozitat în articulaţii şi dezvoltă forţa tendoanelor, în timp ce mişcările exterioare ample generează forţă musculară. Prin intermediul tehnicilor de cultivare interioară, odată ce articulaţiile s-au umplut cu qi pînă la capacitatea maximă, qi-ul începe să umple oasele. Rotaţia internă a articulaţiilor şi tendoanelor trebuie efectuată lent, folosind mintea pentru a dirija qi-ul către aceste structuri. Articulaţiile se vor deschide şi se vor comporta asemenea unor perne. Apoi qi-ul poate fi absorbit în oase. Cînd ne mişcăm rapid, mintea nu are timp să ghideze şi dirijeze absorbţia qi-ului. La fel se întîmplă şi în natură: copacii cei mai puternici nu sînt cei care cresc repede; cei mai puternici copaci se dezvoltă încet, pe parcursul a sute de ani. Prima articulaţie pe care învăţăm s-o deschidem este articulaţia şoldului. Aceasta face parte din kua, care mai cuprinde muşchii psoas şi ţesuturile moi, vasele sanguine şi meridianele din zona inghinală. Cînd articulaţia şoldului este închisă, zona inghinală se blochează, iar vasele sanguine, limfa şi nervii din acest loc se contractă şi se închid. Acest lucru cauzează probleme de circulaţie şi împiedică qi-ul să circule nestînjenit. Pentru a practica deschiderea zonei inghinale şi a articulaţiilor şoldurilor, ţine genunchii deschişi şi relaxaţi, dar fără să-i îndoi prea mult. Învaţă să te laşi jos din articulaţiile şoldurilor şi simte cum greutatea corpului se lasă direct din pelvis în călcîie, nu pe genunchi. Pentru a ajuta şi mai mult şoldurile să se deschidă, concentrează-te pe articulaţiile gleznei; dirijează qi-ul din articulaţiile şoldurilor către articulaţiile gleznelor, apoi către degetele mari de la picioare. Al doilea set de articulaţii asupra cărora ne concentrăm să le deschidem sînt vertebrele, în acest scop, poţi practica adunarea qi-ului în tan tien-ul inferior (abdomen), simţind mingea de qi şi presiunea qi-ului în această zonă. Foloseşte-ţi mintea ca să spiralezi qi-ul în abdomen de parcă ai roti o minge din faţă în spate şi lasă energia să se acumuleze. Apoi dirijează qi-ul către coccis şi în sus pe coloana vertebrală, împingînd energia în spaţiile dintre discurile intervertebrale. Acest lucru va alungi coloana. Poţi folosi meditaţia şi pentru a simţi cum qi-ul îţi deschide coloana. Simte un fir care trece prin centrul coloanei vertebrale şi îţi trage în sus creştetul. Imaginează-ţi că firul este legat de o stea aflată deasupra capului; simte cum firul îţi ridică trupul şi îţi alungeşte coloana. Cînd coloana se deschide, energia va curge prin a doua vertebră toracică (T2) şi a şaptea vertebră cervicală (C7), apoi în jos, spre braţe şi mîini. Pentru a deschide mai uşor toate articulaţiile corpului, acumulează qi în articulaţiile degetelor arătătoare şi ale degetelor mari de la picioare. Integrează toată structura şi spiralează forţa pămîntului Forţa pămîntului începe să urce prin picioare atunci cînd reuşim să facem simultan trei lucruri. În primul rînd, să relaxăm labele picioarelor ca să ne conectăm cu forţa pămîntului. În al doilea rînd, să rotim laba piciorului către exterior pentru a crea o mişcare de înşurubare în sus. Iar în al treilea rînd, să împingem în sus, ca şi cum ne-am pregăti să sărim. Cînd forţa pămîntului urcă în spirală către şold, o lăsăm să urce mai departe, pe coloană, rotind şoldurile astfel încît să fie orientate direct către obiectul asupra căruia ne proiectăm energia. Această mişcare a şoldului permite forţei pămîntului să continue să sprialeze în sus pînă la vertebra C7, la intersecţia dintre braţ şi gît. Apoi lăsăm forţa pămîntului să iasă cu aceeaşi mişcare în spirală prin braţul de eliberare a energiei, retrăgînd pieptul şi ducînd bărbia puţin în spate, ca şi cum am da înapoi fiindcă am fost împinşi. Această combinaţie de mişcări are loc într-o clipă. Toate aceste mişcări aparent separate de spiralare şi eliberare a energiei au efect doar dacă sînt efectuate coordonat ca o singură mişcare, aşa că trebuie să învăţăm cum să ne mişcăm ca un tot unitar. Capacitatea de a spirala corect forţa pămîntului nu este o abilitate pur mecanică. La fel ca în toate aspectele practicii tai chi, mintea joacă un rol esenţial. Fără abilitatea de a ne focaliza mintea într-un singur punct, forţa pe care încercăm s-o proiectăm se va disipa într-o oarecare măsură. Practicantul ar trebui să-şi integreze mintea, corpul şi spiritul într-un singur tot. Deschiderea meridianelor de centură prin meditaţia Fuziunii celor Cinci Elemente ne dezvoltă considerabil capacitatea de a spirala qi-ul în jurul şi în interiorul corpului. În capitolele următoare vom vorbi despre cîteva aspecte ale acestei mişcări interne de spiralare. Răsuceşte uşor articulaţiile gleznelor Articulaţiile gleznei reprezintă locul unde începem să transferăm forţa şi qi-ul corpului în pămînt şi din pămînt în trunchi şi braţe. Apăsarea tălpilor pe sol şi răsucirea uşoară a articulaţiilor gleznelor ajută la transferul greutăţii în pămînt. La fel cum o elice transformă forţa unui fluid în mişcare, această răsucire transformă forţa corpului în forţa pămîntului, care poate apoi să urce prin picioare pînă la coloana vertebrală, sporind puterea structurală interioară a persoanei. | 
Adevăr Divin
