Cartea mediumilor (Dexon)

ALLAN KARDEC (1804-1869) Hippolyte Denizard Leon Rivail şi-a luat un pseudonim, după ce un spirit i-a dezvăluit elemente dintr-o viaţă anterioară. În acea viaţă, era druid şi se numea Allan Kardec. S-a născut şi şi-a făcut studiile la Lyon. Doctor în medicină, a fost un erudit cu o activitate neobosită. În 1854, în casa unor prieteni, el descoperă ''mesele rotitoare''. Încurajat de comunicarea cu lumea de dincolo, Allan Kardec s-a simţit curând învestit cu o mare misiune. A suportat glumele proaste şi batjocura, sacrificându-şi poziţia socială ca să se consacre, întreaga viaţă, studiului contactelor cu spiritele şi învăţăturilor lor. A pus bazele Doctrinei Spiritiste, a înfiinţat o publicaţie, ''Revista Spiritistă'', şi o Societate de Studii Spiritiste. Folosind răspunsurile şi informaţiile culese în cursul şedinţelor de spiritism, Allan Kardec a publicat succesiv:

Cartea spiritelor
Cartea mediumilor
Evanghelia după spiritism
Geneza, miracolele şi profeţiile
Cerul şi iadul

Cărţile sale sunt şi acum considerate de spiritiştii din lumea întreagă ca fiind fundamentale. A mai scris:
Instrucţiuni practice despre manifestările spiritelor
Instrucţiuni şi culegere de rugăciuni
Caracterele revelaţiei spiritiste
Obsesia

Au fost publicate şi operele sale postume.

Epuizat, a murit în ziua de 31 martie 1869. A fost înmormântat în cimitirul Pere Lachaise. În inima Parisului, mormântul său în formă de dolmen este astăzi cel mai vizitat şi cel mai acoperit de flori. Dar nimeni nu este profet în satul lui! Lucru foarte adevărat şi pentru Allan Kardec.

A reuşit să stârnească interesul deosebit al unor savanţi, precum marele astronom francez Camille Flammarion, naturalistul englez A.R. Wallace (doctrina selecţiei naturale), fizicianul şi chimistul englez W. Crookes (razele catodice), medicul criminolog italian C. Lombroso (morfopsihologia), filozoful biolog german H. Driesch (neovitalismul). Mai cunoscuţi, marii scriitori Victor Hugo, Arthur Conan Doyle şi Victorien Sardou nu şi-au ascuns marele interes faţă de Doctrina Spiritistă a lui Allan Kardec. Dar Brazilia l-a primit în sufletul şi în cultura sa. Allan Kardec, care nu a fost niciodată în Brazilia, este actualmente idolatrizat acolo, doctrina lui fiind foarte răspândită şi foarte serios studiată.

- Această explicaţie nu pare să confirme opinia celor care cred că toate comunicările vin de la spiritul mediumului, nu de la spirite străine?
- Greşesc doar pentru că absolutizează, deoarece este sigur că spiritul mediumului poate acţiona singur, dar acesta nu este un motiv pentru ca altele să nu acţioneze şi ele prin intermediul lui.
- Cum să ne dăm seama dacă spiritul care răspunde este cel al mediumului sau un spirit străin?
- După natura comunicaţiilor. Studiaţi împrejurările şi limbajul şi veţi putea face deosebirea. Mai ales în starea de somnambulism sau de extaz se manifestă spiritul mediumului, pentru că atunci este mai liber; dar în stare normală este mai greu. De altfel, există răspunsuri pe care ar fi imposibil să i le atribuim lui; de aceea, vă spun să studiaţi şi să observaţi.
Remarcă. Când o persoană ne vorbeşte, ne dăm seama cu uşurinţă ce provine de la ea sau ce este doar ecoul altcuiva; la fel şi în cazul mediumilor.
- Deoarece spiritul mediumului a putut să dobândească, în existenţe anterioare, cunoştinţe pe care le-a uitat în învelişul corporal, dar de care îşi mai aminteşte ca spirit, nu poate lua din propriul fond ideile care par că depăşesc instruirea mediumului?
- Lucrul acesta se întâmplă în stare de criză somnambulică sau extatică. Dar, încă o dată, există împrejurări care nu permit îndoiala: studiaţi îndelung şi meditaţi.
- Comunicările provenind de la spiritul mediumului sunt întotdeauna inferioare celor care ar putea să fie făcute de spirite străine?
- Întotdeauna, nu; deoarece spiritul străin poate să fie el însuşi de un ordin inferior faţă de cel al mediumului şi, în consecinţă, să vorbească cu mai puţină înţelepciune. Acest lucru se vede în cazul somnambulismului, pentru că în această situaţie se manifestă cel mai des spiritul somnambulului şi, câteodată, spune lucruri foarte bune.
- Spiritul care comunică printr-un medium îşi transmite direct gândirea sau aceasta are drept intermediar spiritul încarnat în medium?
- Spiritul mediumului este interpret, deoarece este legat de corpul care serveşte la vorbit şi pentru că este nevoie de o legătură între voi şi spiritele străine care comunică, aşa cum este nevoie de un fir electric pentru a transmite o ştire departe şi la capătul firului e o persoană inteligentă care să o primească şi să o transmită.
- Spiritul încarnat în medium exercită o influenţă asupra comunicărilor pe care trebuie să le transmită şi care provin de la spirite străine?
- Da, pentru că, dacă nu este în simpatie între ele, pot să le altereze răspunsurile şi să le asimileze propriilor sale idei şi înclinaţii, dar nu influenţează spiritele: este doar un prost interpret.
- Aceasta este cauza preferinţei spiritelor pentru unii mediumi?
- Nu există alta; caută interpretul care simpatizează cel mai bine cu ele şi care le transmite cât mai exact gândurile. Dacă nu există simpatie între ele, spiritul mediumului este un antagonist care opune o oarecare rezistenţă şi devine un interpret răuvoitor şi deseori infidel. La fel se întâmplă şi în rândul vostru, când vorbele unui înţelept sunt transmise prin vocea unui zăpăcit sau a unui om de rea-credinţă.
- Înţelegem că aşa stau lucrurile pentru mediumii intuitivi, nu şi pentru cei mecanici.
- Nu vă daţi bine seama de rolul pe care îl joacă mediumul; există aici o lege pe care încă n- aţi înţeles-o. Amintiţi-vă că, pentru a realiza mişcarea unui corp inert, spiritul are nevoie de o porţiune de fluid animalizat, pe care o ia de la medium ca să însufleţească momentan masa, pentru ca aceasta să se supună voinţei sale. Şi trebuie să mai înţelegeţi că, pentru o comunicare inteligentă, are nevoie de un intermediar inteligent şi că acest intermediar este cel al spiritului mediumului.
- Lucrul acesta nu pare aplicabil la ceea ce numim „mese vorbitoare'', deoarece, atunci când obiecte inerte, precum mesele, dau răspunsuri inteligente, pare că spiritul mediumului nu are niciun amestec?
- E o greşeală. Spiritul poate să confere corpului inert o viaţă momentană, dar nu inteligentă; niciodată un corp inert n-a fost inteligent. Prin urmare, spiritul mediumului primeşte gândurile fără ştirea lui şi le transmite din aproape în aproape, cu ajutorul diferiţilor intermediari.
- Pare că din aceste explicaţii rezultă faptul că spiritul mediumului nu este niciodată complet pasiv?
- Este pasiv atunci când nu amestecă propriile idei cu cele ale spiritului străin, dar nu este niciodată absolut nul; concursul său este întotdeauna necesar ca intermediar, chiar şi în cazul a ceea ce voi numiţi „mediumi mecanici''.
- Nu există o mai mare garanţie de independenţă în cazul mediumului mecanic decât în cel al mediumului intuitiv?
- Fără nicio îndoială, iar în cazul anumitor comunicări, un medium mecanic este preferabil; dar, când cunoşti capacităţile unui medium intuitiv, lucrul acesta devine indiferent, în funcţie de împrejurări. Vreau să spun că există comunicaţii care cer mai puţină precizie.