180. Să ne aprindem lumina „Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor.'' Iisus (MATEI, 5:16) Comparativ cu gloria lumilor evoluate şi a sferelor sublime care umplu Universul, câmpul îngust în care trăim, pe scoarţa terestră, reprezintă un cerc limitat de acţiune. Dar dacă ar fi doar problema spaţiului, nu am avea de ce să ne plângem. O casă mică şi umilă, luminată de soare şi bucurie, este un paradis al fericirii. Suferinţa din locuinţa noastră provine din umbre. Umbrele invadează căile noastre din toate direcţiile. Ele apar din ignoranţă, răutate şi nechibzuinţă şi învăluie popoare, instituţii şi indivizi. Ceţurile asaltează conştiinţa, raţiunea şi sentimentele. În mijlocul nopţii lungi, este necesar să ne aprindem lumina. Este imposibil să găsim calea spre eliberare fără ea. În lipsa strălucirii luminii din fiinţa noastră, nu vom fi niciodată uşor de văzut de către mesagerii dumnezeieşti, care ajută în numele Atotputernicului, şi nici nu vom putea ajuta pe cineva. Este indispensabil să ne organizăm sanctuarul interior şi să îl luminăm, pentru ca umbrele să nu preia controlul. Este posibil să mergem folosindu-ne de lumina altora. Dar în lipsa luminii proprii, vom trăi cu ameninţarea permanentă a căderii. Cei cu lumini puternice pot merge pe o altă cale faţă de calea noastră, chemaţi de pante ale ascensiunii pentru care nu suntem încă pregătiţi. Profitaţi, aşadar, de sursele de lumină de pe drum, şi folosiţi fitilul bunăvoinţei împreună cu uleiul slujirii şi al smereniei, pentru a vă aprinde lampa şi a vă urma propria cale. Mulţumiţi celor care vă luminează calea pentru o oră, câteva zile sau mai mulţi ani, dar nu vă neglijaţi propria lampă, dacă nu vreţi să alunecaţi în prăpăstiile de pe marginea lungului drum! Problema fundamentală a izbăvirii, prieten bun, nu se limitează la cuvintele rostite şi scrise. Este foarte uşor să ţinem discursuri frumoase şi să oferim informaţii preţioase, în timp ce noi înşine rămânem în orbire. Nevoile noastre de bază constau în propria iluminare, cunoaşterea de sine, autoeducarea şi convertirea substanţială a „eu''-lui pentru a ajunge în Împărăţia lui Dumnezeu. |