Cabala este un
sistem metafizic sau mistic prin care inițiatul cunoaște universul și pe
Dumnezeu. Această cunoaștere îl înalță dincolo de noțiunile comune și îl face
să înțeleagă sensul misterios al creației. Secretele kabbalistice sunt imanente
Sfintei Scripturi, însă ele nu pot fi înțelese de cei care interpretează
textele în sens strict literal. De aceea, pentru dezvăluirea revelațiilor
ascunse sub vălul povestirilor biblice sunt folosite litere și numere,
considerate adevărate rezervoare ale puterii divine. „Numerele și caracterele
imuabile, spune Cornelius Agrippa, sunt suflul armoniei Divinității, căci ele
sunt sfințite de prezența Divină.”
• Papus (Dr. Gerard Encausse)
*
Cabala
este învățătura esoterică a iudaismului, extinsă însă, la nivel de metodologie,
și în mediul spiritual și ocult al Europei. Datorită universalității multor
dintre învățăturile și practicile sale, regăsim elemente kabbalistice în alchimie,
magie, Tarot și în general în tot ceea ce ține de domeniul inițiatic în
Occident. În timp ce învățătura strict tradițională a Kabbalei este învăluită
în secret și greu accesibilă oricărui necunoscător al limbii ebraice și al
tradiției iudaice în general, studiul elementelor cu grad mare de
universalitate, atât la nivel teoretic, cât și la nivel operativ poate adauga
valențe noi oricărei căutări sincere a Adevărului. La loc de cinste în
învățătură secretă Kabbala se află studiul simbolismului literelor alfabetului
ebraic, al combinațiilor și permutărilor lor, precum și al Numelor angelice și
Divine și al celebrului Arbore al Vieții (Etz Chaim).
*
Lucrarea
lui Papus despre Kabbala a fost publicată prima oară în 1892. Ea conține
printre altele o traducere completă a „Cărții Formării” (Sepher Yetzirah) și
faimoasele zece lecții despre Kabbala ale lui Eliphas Levi, împreună cu o
bogată bibliografie de specialitate. Găsim aici o dezbatere despre diferitele
părți și aspecte metafizice legate de Kabbala, precum și detalii legate de
tradițiile esoterice iudaică și creștină.
*
Cei
care posedă anumite cunoștințe despre istoria poporului evreu știu că alături
de Biblie a existat, dacă nu dintotdeauna, atunci cel puțin într-un trecut
foarte îndepărtat, o tradiție menită să explice și să facă înțeleasă Legea
(Tora) atât pentru mulțimea profană, cât și pentru o anumită categorie de
inițiați. Partea cea mai elevată a acestei tradiții sau doctrina ei secretă
este Kabbala.
Lucrarea
lui Papus oferă explicații detaliate asupra științei străvechi a Kabbalei –
adică a tradiției orale transmise de mistică ebraică din generație în
generație, în paralel cu textele biblice. Cartea vine să facă lumină într-un
domeniu despre care se vorbește foarte mult, dar se cunosc extrem de puține
lucruri. Autorul descrie originea, structura, filozofia și teozofia kabbalistă
într-o manieră accesibilă.
În
general, în Kabbala sunt expuse regulile cu caracter teoretic și îndrumările de
ordin practic ale științei oculte, însă cu greu se poate discerne raportul
existent între textul sacru propriu-zis și tradiția ezoterică. Kabbala
întruchipează esența cunoașterii universului și a lui Dumnezeu, așa cum este ea
percepută în tradiția ebraică veche. Principalele cărți care o compun – Sepher
Yetzirah și Zoharul, amplu descrise în lucrarea lui Papus – oferă o posibilă
cheie a cunoașterii mistice asupra creației și a naturii divine.
Completările
pe care autorul le aduce în Ș;tiința secretă reprezintă
o analiză a modului în care filozofia Kabbalei a influențat gândirea creștină
medievală și a impregnat toate științele oculte cu care a venit în contact.
Supraviețuind din Antichitate în paralel cu știința modernă, ezoterismul este
cel care, sub diferite forme, a perpetuat cunoștiințele inițiaților din
vechime. Geometria și numerologia sacră, magia, astrologia și alchimia, toate acestea
sunt variante ale științelor secrete care au fost influențate de Kabbala.
*
De altfel, Kabbala.
Tradiția secretă a Occidentului (1903) este și cea mai des invocată
lucrare a sa. Potrivit viziunii hermeneutice dezvoltate de Papus, Kabbala se
înfățișează ca un sistem metafizic prin a cărui cunoaștere inițiatul devine
familiar cu esența Universului, Dumnezeu. Prin Kabbala, care este o știință
superioară, ocultistul pătrunde tâlcul enigmatic al Creației. Punctul de
pornire îl reprezintă textele Sfintei Scripturi, dar acestea trebuie
interpretate ocolind perversul sens literal, prin decriptare simbolică și
analogică, pe baza unor raporturi sui generis între literele din parabolele
biblice și un sistem de cifre corespunzător și tainic. Papus insistă asupra
cărților Sepher Yezirah și Zohar, în care s-ar concentra adevăratul cod al
cunoașterii mistice privind raporturile dintre Creator și Creație. Pe de altă
parte, interpretările lui Papus dezvăluie mecanismele prin care filosofia
kabbalistică a influențat gândirea creștină medievală și doctrinele oculte
apusene. Teza lui Papus este că înțelepciune esoterică a inițiaților antici a
trecut în artele oculte precum aritmetica, geometria, alchimia, astrologia și
numerologia sacră, ajungând până în prezent.
• Valentin Protopopescu, realizator
Texte și Pretexte, Radio România Cultural |