Aveți în mână o enciclopedie sub forma unei culegeri
de texte guenoniene care traversează cele mai influente arii ale
spiritualității din istoria civilizației umane: cartea detaliază pe de-o parte
ideile de fundament ale tradiției abrahamice, de consistență religioasă ‒
iudaism, creștinism și islam ‒, și surprinde, pe de altă parte, esența filonului
ezoteric reprezentat de hinduism și daoism.
Prin viziunea de altitudine pe care a oferit-o
culturii europene despre cele mai importante surse de cunoaștere și de practica
de elevare spirituală, René Guénon ne ajută deopotrivă să ne înțelegem
rădăcinile culturale, puterea pe care o avem de a acționa în prezent dar și să
identificăm reperele unui viitor pe care să îl creăm așa cum ni-l dorim:
integrativ, o realitate în care cultivarea respectului egal pentru toate
civilizațiile este o valoare comună.
Prezentând aceste linii de tradiție spirituală după
criteriul metafizic-religios Guénon subliniază, în stilul său vizionar,
unitatea fundamentală, evoluția și raportul dintre tradițiile metafizice și
religii dar și legătura de profunzime între a cunoaște (modus cognoscendi) și a
trăi, a percepe sensibil (modus vivendi) variatele paliere ale realității, așa
cum omul a învățat să o facă prin intermediul diverselor filoane de
spiritualitate.
„Cititorul va constata (lecturând această culegere
de texte) că ceea ce este specific într-o tradiție anume, particulară, nu este
și nu poate fi decât o consecință a veridicității, unității și vastității
fondului comun, metafizic, care se regăsește și în Tradiția Primordială și
universală.”
• Teodoru Ghiondea
|