Șoapte din eternitate

Ființe perfecte conduc omenirea. La început, centrul lor a fost în Atlantida; mai târziu, s-a deplasat în Egipt, unde au dirijat construirea piramidelor. în prezent, evenimentele sunt dirijate din Himalaya. Acum, ne aflăm într-o epocă în care Pământul nostru și sistemul solar părăsesc zona obscură de ignoranță ca să se apropie de o altă constelație (Alphiole), care deocamdată nu se vede. Este una dintre cele mai puternice constelații și acolo se vor manifesta Pământul, corpurile și spiritele noastre. Hristos a venit din acea constelație ca să le transmită oamenilor metodele și principiile vieții conștiente, raționale și inteligente. La tranziția de la o epoca la alta, când o civilizație e pe cale să piară și alta pe cale să se nască, se înregistrează mari suferințe, contradicții, dezordini și tulburări, dat fiind că toate formele vechii civilizații se distrug ca să fie create condițiile favorabile pentru noua civilizație. Învățătura lăsată de el este un adevărat giuvaier, un diamant, o perlă, un copac magic pe care trebuie să-l reînsuflețim și de care trebuie să avem grijă. Mesajul lui, care cuprinde cunoașterea omului în totalitate, a universului vizibil și invizibil, se adresează fiecărei ființe care, în deplină libertate, caută iubirea, înțelepciunea și adevărul în viață pentru binele tuturor ființelor. Opera lui Peter Deunov este o invitație la descoperirea vieții interioare intense și pure a unui maestru spiritual autentic, care a reînnoit spiritualitatea în zorii secolului al XX-lea.

Repere biografice ... 5

Adevărul ... 11
Astrologia ... 14
Aura omului ... 20
Binele moral, răul, răutatea ... 22 Conștiința ... 26
Creatorul, Dumnezeu, Atotputernicul ... 30 Credința ... 45
Cunoașterea, înțelepciunea, știința ... 47 Cuvântul Sfânt ... 50
Defectele, erorile, iluziile ... 52 Energia, prana ... 59
Eu și ceilalți ... 63
(A) evolua, evoluția ... 79
Fericirea ... 82
Ființa omenească ... 84
Gândirea, ideile, a gândi, a reflecta ... 96 Hristos ... 101
Inima ... 102
(A) iubi, iubirea ... 105
Karma, destinul ... 110
Lumea invizibilă ... 114
Lumina ... 117
Metodele de lucru ... 121
Munca, a acționa ... 133
Muzica, a cânta, cântul ... 134
Nașterea, incarnarea sufletelor ... 136 Natura, mineralele, plantele, animalele ... 138 Noua învățătură ... 143
Numerele, matematica ... 148
Omenirea, lumea ... 149
Puritatea, virtuțile ... 154
Rugăciunile, formulele ... 156
Sănătatea, vindecarea ... 160
Suferințele, încercările ... 167
Universul, stelele, planetele, pământul ... 171 Viața, moartea, calea spirituală ... 174 Viitorul ... 179

BINELE MORAL, RÃUL, RÃUTATEA

Morala divină înseamnă: binele pe care îl fac trebuie să vizeze întreaga omenire și să genereze ceva nou care va fi util pentru toată lumea.
Fapta generoasă este păstrată în memoria omului doar în momentul în care e pe cale să se realizeze. Fapta generoasă care este deja săvârșită nu mai este o faptă generoasă. Nu există faptă generoasă trecută. Cât iubești, ești bun. Când nu mai iubești, ești deja o ființă care aparține trecutului. Binefacerea este un proces interior constant și neîntrerupt.
Fapta generoasă este o magie de care se folosește omul ca să transforme puterile negative inferioare în forțe pozitive superioare. O lege spune: „Dacă ai obstacole, greutăți sau o boală gravă, fă un sacrificiu pentru aproapele tău. Atunci, tot ce te stânjenea va dispărea".
A dori bunăstare aproapelui ca și ție însuți, a le dori noroc și succes celor apropiați ca și ție însuți, asta este legătura interioară conștientă dintre ființele omenești. în existență, tot ce se întâmplă este determinat și urmărește numai binele. Nu e adevărat că oamenii buni nu văd răul, ci mai curând sunt atât de plini de bine încât bogăția lui face răul să nu mai fie rău pentru ei.
înfigându-și rădăcinile în sol, planta ia numai hrana de care are nevoie. Binele pe care îl faci va fi cel ce rămâne și pe el îți vei construi viitorul.
Răul nu va putea niciodată să fie alungat de un alt rău. îl va face doar mai puternic. Nu trebuie să răspundem răului care ni se întâmplă decât cu bine. Astfel, când o idee negativă și distructivă vă vine în minte, opuneți-i imediat o idee mai bună și pozitivă. Răul nu are nicio forță. El se folosește de forța voastră. Nu vă apropiați de el! Țineți-vă la distanță de orice rău! Nimeni na putut să lupte împotriva lui fără să dea greș. Nu folosește la nimic să știi ce este omul rău.
Forța stă în supunerea voluntară. Aceasta este, așadar, rodul, efectul și manifestarea iubirii. Răul constă în nesupunere. Așadar, nesupusul este cel care e agitat și cel ce nu cugetă. Bunătatea menține orice om într-o stare de prospețime. Dacă nu, se descompune în părțile constituente. Căutând răul, veți fi complicii lui. Răspunzându-i cu alt rău, deveniți valeții și sclavii lui. Dacă acționați împotriva lui conform principiului iubirii, răul va deveni slujitorul binelui.

DEFECTELE, ERORILE, ILUZIILE

Rea e dorința mea de a primi când dăruiesc. Când am ocazia săi dăruiesc ceva aproapelui,ar trebui s-o fac fără gând ascuns. E posibil să mi se dăruiască ceva mai târziu, asta aș putea să iau. Această lege acționează peste tot și întotdeauna. Vă temeți de părerile pe care ceilalți le au despre voi. Fără să vreți să cunoașteți părerea lui Dumnezeu, vă opriți și vă poticniți de ceea ce cred oamenii despre voi.
Când soarele strălucește, încercați să nu dormiți. Când Dumnezeu vorbește, încercați să nu dormiți. Când maes¬trul vorbește, încercați să nu dormiți. Cauzele reale pentru care nu sunteți treji și vigilenți sunt în exterior. în jurul vostru, există ființe care vă atrag atenția ca să ia ceva de la voi... furia, ura, îndoiala, amenințarea sunt modalități care vă abat de la calea cea bună, dreaptă și corectă ca „să vă jefuiască".
Fiind împovărată, gândirea omului se deformează. Dacă speranța unei ființe scade, vor veni bolile. Dacă credința îi scade, vor veni alte boli. Când iubirea îi scade, vor veni cele mai rele boli. îndată ce veți reuși să vă creșteți speranța, credința și iubirea, toate bolile vor dispărea.
Ideea proprietății private poate să-l asfixieze pe om. Nimic nu poate să fie proprietatea voastră, în afară de inteligență, inimă, suflet și minte.
Unul dintre defectele capitale ale oamenilor este că ei se ocupă de erorile aproapelui. E o cale periculoasă, dar a nu sesiza erorile aproapelui este la fel de periculos. Oamenii observă erorile aproapelui și apoi le judecă, dar trec sub tăcere erorile proprii, tăgăduindu-și chiar propria vinovăție. Dacă ați făcut o eroare, nu vă rămâne nimic de făcut decât s-o recunoașteți sincer.
Cel care năzuiește la elogiile oamenilor nu știe absolut nimic.
Sunteți săraci, și asta vă face să suferiți. Sunteți bolnavi, și asta vă chinuie. Nu aveți casă, și asta vă întristează profund. După părerea mea, ar trebui să suferiți dacă nu aveți nici cap, nici rațiune. Lipsa mâinilor și a picioarelor, a nasului și a ochilor: asta ar trebui să vă chinuie și să vă întristeze profund. Urechile, capul, stomacul, plămânii, toate sunt la locul lor, aveți, așadar, totul. Totuși, sunteți nemulțumiți... pentru că nu vă dați seama de bogățiile inestimabile care există în voi înșivă.