Stoicii

Filozoful Epictet a trăit cu aproximație între anii 55-135 d. Hr. Născut sclav în zona Asiei Mici, Epictet a dus o existență interesantă și a îmbrățișat curentul filozofic al stoicismului. Infirm și ducând o existență modestă, Epictet a fost poate cel mai influent reprezentant al conceptelor stoice, promovând extrema simplitate și traiul modest. Cartea scrisă de Epictet – Manualul, este și azi un volum fundamental al filozofiei stoice.

Cărțile cuprinse în pachetul Stoicii te îndeamnă să afli cine au fost stoicii. Oare ce tip de filozofie promova stoicismul? Mulți am întâlnit deja termenul în vorbirea curentă, știm la ce să ne așteptăm.

Filosofia stoică are principii aplicabile în viața oricui, lecții despre rolul și scopul existenței umane. Stoicii aveau credința că lumea este dirijată de Zei – de forțe supranaturale care asigură armonia și direcția vieții oamenilor, iar ideile centrale erau legate de predestinare. Cei care adoptau convingerile stoice erau îndreptăți spre fatalitate. Nu e înțelept să te opui evenimentelor care se întâmplă. Orice se petrece în viața ta, are loc pentru că așa vor zeii.

Stoicii erau implicați în viața socială, însă știau să păstreze distanța de plăceri, pofte și capricii. Sfaturile lui Epictet se referă la modul în care te raportezi la evenimente și la situații din viața ta. Nu trebuie să insiști ca lucrurile să meargă doar în sensul în care vrei tu. Acceptă pierderea ca fiind o înapoiere către Univers a ceea ce ți-a fost vremelnic atribuit.

Nu toate lucrurile depind de tine, iar gândurile tale trebuie să includă acceptarea sorții.

În cartea numită Manualul lui Epictet, sunt câteva dintre gândurile exprimate de renumitul filosof antic. Există o Forță superioară, nu neapărat echivalentă cu Dumnezeul creștinilor, care orânduieste existența umană și destinul oamenilor.

Manualul lui Epictet este de folos pentru a înțelege mai bine felul în care oamenii încercau explicații despre rostul existenței umane, în perioada Greciei Antice, în urmă cu două mii de ani. În perioada actuală, orice demers spre cunoaștere înseamnă un pas în plus în dezvoltarea personală, pentru căutarea echilibrului și a sensului vieții.

Marcus Aurelius – Meditații

Gânduri către sine însuși este cartea scrisă de Marcus Aurelius – Meditații (titlul original Ta eis heauton – în limba greacă). Volumul cuprinde un număr de 12 manuscrise care prezintă idei și concepte aparținând împăratului roman Marcus Aurelius, scrise în perioada anilor 161-180. Regele filozof a notat gânduri personale inspirate de filosofia stoicismului.

Cartea lui Marcus Aurelius – Meditații este redactată în limba greacă și traducerea în limba română este un demers interesant, aducând mai aproape cititorilor români filozofia stoică și idei de orientare proprie spre calitate și auto-perfecționare. Marcus Aurelius Antoninus Augustus (121-180 e. n) a condus Imperiul roman în perioada anilor 161-180 și a reprezentat curentul filozofiei stoice. Marcus Aurelius a fost și cel din urmă împărat al etapei de pace și dezvoltare a Imperiului – Pax Romana.

Meditațiile Marcus Aurelius au inspirat conducători și lideri dar și oameni obișnuiți. Morala înțelepciunii acestor scrieri reflectă filozofia stoică a vremii.

Cartea lui Marcus Aurelius Memorii este o selecție de scrieri personale din ultimul deceniu al existenței sale. În această perioadă, împăratul a dezvoltat propria interpretare a filozofiei stoice, concentrată pe acceptarea a ceea ce nu se poate schimba, pe modestie și controlul propriilor emoții. Principalul scop al filozofiei stoice este cel de a înțelege mecanismul durerii din sufletul omenesc. În Roma antică dar și în Grecia, filozofia stoicilor era tratată ca o terapie pentru suflet, un mod de a te cunoaște mai bine pe tine însuți și de a te împăca cu tine și cu soarta. Modul de abordare stoic al existenței promite să ofere seninătate și liniște sufletească, în locul unui zbucium sau tulburare sufletească.

Fericirea era îndepărtată de plăcerile lumești, de realizările externe și se identifică alături de capacitatea omului de a savura tihna și împăcarea cu sine, independent de evenimente și circumstanțe.

Filosofia stoică este poate cel mai pragmatic tip de orientare, datorită alegerilor de tip practic, printr-o caldă înțelegere a psihologiei și naturii umane. Stoicismul nu înseamnă minimalism, ci imprimă și idei legate de condiția umană. Cartea de meditații a lui Marcus Aurelius subliniază aceste principii ale filozofiei stoice. Nu contează de unde vii, ci încotro te îndrepți.

O astfel de idee este însoțită de speranța de progres prin muncă, disciplină, prin perseverență și ambiție. Propriul exemplu al celor doi stoici Epictet și Marcus Aurelius relevă asemănarea în gândire a celui născut sclav și a împăratului, indiferent de căile abordate în viață. Fiecare persoană este sursa propriei victorii, a succesului clădit pe plan personal.

Concluzii
Stoicii – Manualul lui Epictet și Meditațiile lui Marcus Aurelius reprezintă un demers editorial deosebit, o acumulare de idei și concepte potrivite mai mult ca oricând vieții stresante contemporane, un impuls spre formularea propriei filosofii de viață. Ediția apărută la editura Antet este recomandată oricărui cititor care dorește să cunoască gânduri, concepte și scrieri ale înțelepților din Antichitate, cu aplicabilitate în viața contemporană.