Cartea familiei care merită mai mult
Cum să descoperim împreună bucuria de a trăi în prezent
Cartea familiei care merită mai mult prezintă cu o claritate remarcabilă o viziune la granița dintre psihologie și spiritualitate: când părinții sunt conștienți de momentul prezent, învățând și dezvoltându-se alături de copii, întreaga familie înflorește. Eliberați de miturile limitatoare despre familia perfectă, învățând să ne urmăm propria cale, fiecare membru din familie trăiește dincolo de restricții și temeri, cu conștiință de sine, cu o încredere de sine nelimitată, liber în exprimarea de sine, îndreptățit să exploreze, să descopere și să-și exprime ființa autentică. Aceasta este misiunea familiei conștiente. |
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
Detalii:
Ai în mâinile tale o adevărată școală a transformării de sine, o carte care te invită să renunți la iluzia că există „părinte perfect" „copil perfect" și „familie perfectă". Tot ce avem cu adevărat, spune dr. Shefali, este o călătorie de evoluție împreună din care putem să învățăm să fim din ce în ce mai autentici, atât noi, cât și copiii noștri. Punctul cheie este să ne asumăm această viziune evolutivă spre o stare de prezență conștientă, să îmbrățișăm faptul că a evolua împreună presupune lucrul cu sine, a asculta și îngriji inimile care adesea ni se frâng în relație cu ceilalți, copii sau părinți, pentru a sădi mai multă Conștiință și Conștientă în locul Inconștienței și Ignoranței. Cartea familiei care merită mai mult prezintă cu o claritate remarcabilă o viziune la granița dintre psihologie și spiritualitate: când părinții sunt conștienți de momentul prezent, învățând și dezvoltându-se alături de copii, întreaga familie înflorește. Eliberați de miturile limitatoare despre familia perfectă, învățând să ne urmăm propria cale, fiecare membru din familie trăiește dincolo de restricții și temeri, cu conștiință de sine, cu o încredere de sine nelimitată, liber în exprimarea de sine, îndreptățit să exploreze, să descopere și să-și exprime ființa autentică. Aceasta este misiunea familiei conștiente. „Ne trezim când devenim conștienți de cine suntem cu adevărat. Această conștientizare ne face să realizăm cât de eliberator este să fii autentic, să fii tu însuți, nu ceea ce credem că ar trebui să fim sau ce își doresc alții să fim. în momentul în care ne-am conectat la șinele nostru suprem, crearea mediului propice pentru copiii noștri, așa încât aceștia să se conecteze la propriul sine, devine obiectivul cel mai important al parentajului. Asumându-și responsabilitatea pentru manifestarea sinelui autentic, familia conștientă deschide drumul copiilor în vederea însușirii, a descoperirii și a exprimării vocii interioare, cu ajutorul căreia să-și dezvolte capacitatea de a se conecta cu propria persoană și cu ceilalți. Conștientizând faptul că acest drept de a-și exprima propriul spirit este ingredientul cheie pentru reziliența și valorizarea lor din prezent și din viitor, ei devin parte din evoluția globală a unei lumi construite pe compasiune, nonviolență și prosperitate." • Dr. Shefali |
Cuprins:
MISIUNEA FAMILIEI CONȘTIENTE ... 11 PARTEA ÎNTÂI: O NOUÃ TREZIRE ... 14 1. ÎNVÃȚAREA UNEI NOI ABORDÃRI ... 15 2. MODUL ÎN CARE CULTURA îl PROGRAMEAZÃ PE PÃRINȚI SÃ DEA GREȘ ... 43 3. FACTORII DECLANȘATORI INVIZIBILI Al AGRESIVITÃȚII NOASTRE ... 54 PARTEA A DOUA: MITURILE NOASTRE DE PARENTAJ ... 69 4. MITUL 1: PARENTAJUL TREBUIE SÃ FIE CENTRAT EXCLUSIV PE COPIL ... 71 5. MITUL 2: UN COPIL DE SUCCES ARE CELE MAI BUNE REZULTATE ... 90 6. MITUL 3: EXISTÃ COPII CUMINȚI ȘI COPII RÃI ... 109 7. MITUL 4: PÃRINȚII BUNI SUNT ÎNNÃSCUȚI ... 121 8. MITUL 5: UN PÃRINTE BUN ESTE IUBITOR ... 127 9. MITUL 6: PARENTAJUL ÎNSEAMNÃ A CREȘTE UN COPIL FERICIT ... 140 10. MITUL 7: PÃRINȚII TREBUIE SÃ DEȚINÃ CONTROLUL ... 151 PARTEA A TREIA: ÎNȚELEGEREA REACTIVITÃȚII NOASTRE ... 161 11. CREȘTEREA COPILULUI AUTENTIC ... 163 12. CE SE ASCUNDE CU ADEVÃRAT ÎN SPATELE REACȚIILOR NOASTRE ... 182 13. TRECEREA DE LA FRICÃ LA CONȘTIENTIZARE ... 217 PARTEA A PATRA: COMPETENȚE PARENTALE TRANSFORMATOARE ... 241 14. DE LA A AVEA AȘTEPTÃRI LA ASUMAREA ANGAJAMENTULUI ... 243 15. DE LA REACȚIA IRAȚIONALÃ LA PREZENȚA CONȘTIENTÃ ... 270 16. DE LA HAOS LA PACE ... 299 17. DE LA ROLURI LA LIPSA ROLURILOR ... 319 18. DE LA EMOȚII LA SENTIMENTE ... 342 19. DE LA FUZIUNE LA AUTONOMIE ... 363 20. DE LA JUDECÃȚI DE VALOARE LA EMPATIE ... 378 21. DE LA DISCIPLINÃ LA LIMITE ÎNȚELEPTE ... 401 22. DE PE CÂMPUL DE LUPTÃ LA MASA NEGOCIERILOR ... 438 EPILOG |
Fragment:
Văd eul mai mult ca pe o imagine despre noi pe care o avem în minte - o imagine de sine care s-ar putea să fie foarte diferită de ceea ce suntem noi în esență. Toți creștem cu o asemenea imagine de sine. Aceasta începe să se formeze din copilărie, fiind bazată în mare măsură pe interacțiunile cu cei din jur. „Eul", în sensul în care folosesc eu termenul, este un sentiment artificial al sinelui. Este o idee pe care o avem despre noi, bazată în cea mai mare parte pe părerea celorlalți. Este persoana care am ajuns să credem că suntem și pe care o considerăm a fi noi. Această imagine de sine se suprapune peste ceea ce suntem în esență. De îndată ce se formează, în copilărie, avem tendința să ne agățăm de ea cu orice preț. Soluția pentru un parentaj conștient este să devenim conștienți de eul nostru, acea voce insistentă din capul nostru, și de mecanismele lui înșelătoare. Pentru a fi un părinte bun, este important să realizăm că nu ne reprezintă cu adevărat. Apoi, învățând să identificăm vocea și bufoneriile ei, nu vom mai reacționa irațional față de copiii noștri, așa cum ne cere, de fapt, eul nostru. Motivul pentru care această voce din mintea noastră ne determină să reacționăm agresiv este pentru că sursa ei este teama. Dacă asculți nenumăratele lucruri pe care vocea ți le spune despre copiii tăi, vei descoperi că, în general, ele își au originea în frică. Fie că ai păreri exagerate despre copiii tăi și așteptări foarte mari în privința realizărilor lor, fie că îți este teamă pentru viitorul lor sau ești dezamăgiră) de ei, în cele din urmă, toate acestea provin din frică. De exemplu, îți dorești ca fiul sau fiica ta să aibă succes în viață. Dar de ce lucrul acesta este atât de important pentru tine? Dacă vei analiza cu atenție, vei realiza că ți-l dorești, deoarece vezi lumea ca pe un loc mai degrabă periculos - o lume dominată de competiție acerbă. Și ești îngrijorară) pentru viitorul lor sau vrei ca ei să fie apreciați și talentați într-un domeniu sau chiar în mai multe. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei dorințe? Este vorba doar de faptul că îți dorești pur și simplu să fie apreciați pentru talentele lor? Sau este vorba, cu adevărat, de teama că nu se vor integra sau, mai mult, că vor deveni persoane obișnuite, care nu vor valora prea mult în ochii societății? Am sugerat pe parcursul acestei cărți că marea majoritate a problemelor cu care ne confruntăm în creșterea copiilor sunt generate de frică - o caracteristică a eului. Teama este extrem de dăunătoare copiilor și, în cele din urmă, reprezintă cauza multor comportamente nedorite, în același timp, vă voi arăta că această frică nu are un fundament solid și, fără a ne teme, trebuie să realizăm că avem motive întemeiate să ne încredem în copiii noștri și în viitorul lor, deoarece trăim într-un univers care are un scop inteligent și care ne ajută să creăm oportunități în viața noastră, fiecare dintre ele fiind create pentru creșterea și dezvoltarea noastră. Desigur, îmi veți răspunde că anumite situații și persoane reprezintă răul în persoană. Dar, în loc să adopt această perspectivă unidimensională, care doar crește sentimentul de frică și neîncredere, prefer să înțeleg aceste forțe umane în mai multe nuanțe psihologice, în acest fel, în loc să fim pur și simplu împotriva celuilalt, am putea înțelege în profunzime natura lor reală și, prin urmare, pe a noastră. Binele și răul există din cele mai vechi timpuri, motivându-ne să găsim în noi puterea de a depăși tragediile. PUTEREA LIMITELOR CLARE Deoarece sunt împotriva pedepsirii copiilor, ce
strategie consider că ar fi eficientă pentru a-i învăța să se comporte adecvat?
Eu cred în puterea consecințelor naturale și logice. Acestea nu sunt impuse.
Noi nu le „dăm" o consecință. Acestea apar direct ca urmare a răspunsului
la întrebarea: „Care este nevoia exprimată de comportamentul copilului
meu?" Din momentul în care determinăm nevoia fundamentală a copilului,
putem face legătura dintre „efectul" adecvat și cauză. E important să fiți
atenți -este foarte tentant pentru părinți să-și dorească să creeze
„efectul". Dacă consecințele se vor manifesta, acestea nu trebuie să aibă
legătură cu noi, ci vor trebui să apară în mod spontan, fiind strâns legate de
nevoia exprimată prin comportamentul copilului.
înainte de a analiza consecințele naturale și logice, este
important să ne concentrăm atenția asupra comportamentului din trecut al
copiilor noștri. Comportamentul lor anterior are legătură doar cu noi înșine.
Acesta este legat direct de abilitatea noastră de a stabili și menține limite
coerente și clare. Din momentul în care am decis să impunem o anumită limită și
să rămânem consecvenți, deoarece considerăm că este în interesul copilului,
trebuie să stabilim această limită într-un mod plin de empatie, profund
conectat la realitatea prezentă. Dacă stabilim o limită prin care îi permitem
copilului să stea în fața ecranelor doar 30 de minute înainte de a-și face
temele, iar copilul nostru nu o respectă, este important să fim fermi și, în
același timp, empatici în privința limitei stabilite.
Există numeroase modalități de a aborda acest lucru. Putem
ajunge la o înțelegere cu copiii noștri, luând în con-siderare ideile lor: în
cazul în care nu respectă înțelegerea, nu vor mai avea voie în fața ecranelor
până când nu își termină temele. O altă modalitate ar fi ca, după 30 de minute,
să-i rugăm să ne dea dispozitivele lor electronice, asigurându-i că le vor
primi după ce își termină temele. Dacă copilul are o criză de nervi, părintele
trebuie să rămână ferm cu privire la cerința sa ca dispozitivul să fie închis
sau, în caz contrar, să îi fie înmânat.
A rămâne ferm în privința limitelor stabilite nu înseamnă să
avem un comportament autoritar și dur, care poate degenera cu ușurință într-o
formă de abuz. în schimb, îl ajutăm pe copil să abordeze situația cu un
sentiment de bucurie și ușurare. De exemplu, părintele își poate ajuta copilul
să învețe să se spele pe dinți, fiind alături de el în acest timp, reflectând
cu bucurie propriul angajament de a avea grijă de propria persoană, poate chiar
permițându-i copilului să-și spele pe dinți părintele sau păpușa. Este foarte
important să nu ne lăsăm influențați de eul nostru, deoarece în acest caz se
pot crea lupte de putere, care se opun unei abordări conștiente. |