Iisus – revelații extraordinare în cămin
Atunci când omul percepe măreția Veștii celei Bune, el înțelege că Iisus nu este doar reformatorul civilizației, legiuitorul credinței, călăuza rațiunii sau dătătorul de înlesniri pământești, ci este – mai presus de toate – și renovatorul vieții fiecăruia. |
31.50 25.20 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Atunci când omul percepe măreția Veștii celei Bune, el înțelege că Iisus nu este doar reformatorul civilizației, legiuitorul credinței, călăuza rațiunii sau dătătorul de înlesniri pământești, ci este – mai presus de toate – și renovatorul vieții fiecăruia. Atingând această culme a înțelegerii, ființa iubește templul care îi modelează existența; totuși, ea nu se limitează să participe la adunările convenționale realizate în scopul manifestărilor de adorare, ci Îl aduce pe Prietenul Celest în sanctuarul familiei, unde Iisus începe atunci să controleze pasiunile, să corecteze comportamentele și să inspire cuvintele, făcându-l pe ucenic capabil să transpună învățăturile eterne în acțiuni vii, prin care Domnul extinde Dumnezeiasca Împărăție a păcii și iubirii pe Pământ. |
Cuprins:
INTRODUCERE ... 1 1. CULTUL CREȘTIN DOMESTIC ... 3
2. ȘCOALA SUFLETELOR ... 5 GLOSAR ... 139 |
Fragment:
— La fel este și revelația cerească în inima
omului. Dacă nu purificăm vasul sufletului, cunoașterea, deși superioară, se
contopește cu murdăria din interiorul nostru, și astfel se degradează,
diminuând proporția binefacerilor pe care le putem obține. Într-adevăr, Moise
și Profeții au fost purtători valoroși ai mesajelor dumnezeiești, dar
descendenții Poporului Ales nu și-au purificat suficient receptaculul viu al
spiritului pentru a le primi. Și de aceea contemporanii noștri sunt în același
timp drepți și nedrepți, credincioși și necredincioși, buni și răi. Laptele pur
al învățăturilor elevate va pătrunde în inimă ca o hrană nouă, dar acolo ele se
vor amesteca cu rugina vechiului egoism. Din procesul renovator al sufletului
va rămâne atunci doar oțetul neînțelegerii, întârziind realizarea efectivă a
Împărăției lui Dumnezeu. 4. LECȚIA SEMINȚEI Spre uimirea ascultătorilor lui, Iisus a spus
pe un ton convingător: — Un sfânt ucenic al Legii, dintre aceia care se consacră cu fidelitate Adevărului, fiind chemat de Domnul să îndeplinească munca de profeție printre oameni, exercita profesia de neguțător de remedii, transportând ierburi de leac și siropuri curative de la un oraș la altul, folosind în acest scop un măgar capricios și inconstant; la un moment dat, reflectând asupra propriilor lui defecte, a început să se întristeze adânc. A ajuns la concluzia că nu se cuvenea ca el să participe la răspândirea revelațiilor Cerului în acea stare de impuritate interioară, și din acel moment a devenit tăcut. Își îndeplinea obligațiile de protector al celor bolnavi, dar refuza să instruiască ființele umane în tainele Cuvântului Dumnezeiesc, în ciuda cererilor venite din partea oamenilor care îi cunoșteau deja harurile de inteligență și inspirație. Simțind totuși că Voința Dumnezeiască îl împingea să-și îndeplinească misiunea, și dându-și seama că toate conflictele lui interioare deveneau din ce în ce mai apăsătoare, într-o noapte, după ce a vărsat lacrimi din belșug, L-a implorat pe Cel Atotputernic să-l lumineze. A visat atunci că un înger venise la el, în cadrul obișnuit al vieții lui de negustor. S-a văzut călărind pe măgarul lui nărăvaș, încovoiat sub greutatea prețioasei încărcături, pe câmpiile înverzite; după saluturile de rigoare, emisarul dumnezeiesc l-a întrebat cu bunătate: — Prietene, știi de câte ori a zvârlit astăzi din copite acest animal? — De foarte multe ori, a răspuns el fără șovăială. — Știi de câte ori și-a mușcat tovarășii de grajd? a continuat trimisul surâzător. Știi de câte ori a tulburat ordinea casei tale și de câte ori a zbierat în mod supărător? Și pentru că discipolul uluit nu a putut să răspundă imediat, îngerul a continuat: — Cu toate acestea, el este un ajutor prețios și se cuvine să fie păstrat. Transportă medicamente care salvează mulți bolnavi, răspândind speranță, sănătate și bucurie. Și privindu-l cu luciditate pe predicatorul descurajat, a încheiat: — Dacă acest măgar ar refuza să mai colaboreze cu tine sub pretextul că e grosolan și imperfect, ce s-ar petrece cu bolnavii care așteaptă încrezători ajutorul tău? Întoarce-te la misiunea luminoasă pe care ai abandonat-o, și dacă nu îți este cu putință deocamdată să-L servești pe Tatăl Nostru Suprem în condiția unui om purificat, îndeplinește-ți datoria de a răspândi consolare și îmbărbătare din poziția unui animal valoros și folositor. În binecuvântarea servirii vei fi mai ușor de găsit de către mesagerii lui Dumnezeu, care, recunoscându-ți bunăvoința în lucrările iubirii, se vor milostivi de tine, ocrotindu-ți natura și îmbunătățindu-ți-o, atât timp cât te vei supune și îți vei valorifica necioplitul, dar folositorul tău ajutor! În acest moment, predicatorul a revenit în trup, treaz și foarte fericit că a primit răspunsul Celui de Sus, care i-a corectat comportamentul greșit. Pentru că toată lumea păstra tăcerea, discipolul l-a mulțumit Învățătorului cu o privire. |