... care sunt
criteriile datorită cărora omul poate accepta să primească informații?
Răspuns:
Acestea vor fi criterii comune tuturor oamenilor. Ar fi bine dacă lucrurile ar
sta exact așa. Dar eu vreau să vă spun altceva. Nu cred că ar trebui să vă
temeți de un străin sau de un șmecher. Nu va putea să se folosească de
informația externă, nu va putea conlucra cu „ochiul rău””, apropo de proverbul
„ochii sunt oglinda sufletului””. Totul este adevărat.
Necazul
oamenilor constă în altceva. Omul care nu culege informația, ci, dimpotrivă,
lucrează pentru propria îmbogățire, de regulă inventează scenarii incredibile
pentru a înspăimânta lumea și a se face remarcat de ceilalți, având drept scop
obținerea unor bani câștigați ușor de la oameni pe care i-a speriat cu un
viitor sumbru și cu bolile care-i pândesc.
Cu atât mai
trist este că de multe ori aceste previziuni se întâmplă în realitate. Acesta
n-a cules informația propriu zisă, ci doar semnificația acesteia, pretinzând în
schimb o nouă situație prin prisma propriilor gânduri, după care i-a dat un
impuls.
În ceea ce
privește criteriile de conduită, omul trebuie să fie plin de dragoste.
Aceasta
înseamnă și compasiune, și iubire, și chinurile îndurate pentru cineva drag, și
bunătatea sufletească cu flacăra nestinsă în viitor.
Numai că toate
aceste calități trebuie să izvorască din inimă, să vină de la sine și nu
trebuie gândite pentru confortul sau binele personal...
... care sunt
normele etice în regim de „percepție extrasenzorială"?
Răspuns:
Trebuie să menționez că omul care se află în armonie cu Universul poate avea o
atitudine favorabilă față de sine însăși. Astfel că omul care lucrează în regim
de „percepție extrasenzorială" nu va merge pe calea criminalității, nu va
alege situațiile negative în viață.
Oamenii sunt,
într-o anumită măsură, „dependenți" de armonia universului. Un profesor
puternic, practic, își conduce elevul „de mână" ghidându-se după
interesele sale.
Se poate spune
astfel că a culege informații în regim de „percepție extrasenzorială"
reprezintă o activitate secundară a omului pe lângă cea principală: dezvoltarea
spirituală individuală. Etica muncii necesită preocuparea comună în activitatea
colectivă, înțelegerea și respectul reciproc.
Din punctul
nostru de vedere, principala cauză a profesorului constă în schimbarea
percepției elevului său asupra vieții pământeanului, asupra caracterului
îngăduitor și asupra percepției individuale asupra vieții. Un om obișnuit, la
fel ca un ascet, nu reprezintă un interes pentru noi.
Acesta este
punctul meu de vedere. Mai știu ceva: omul poate fi iubit de profesorul său
fără a ști de ce. Este greu de explicat. Există elevi-problemă pe care îi
adori, dar există și minți sclipitoare pe care nu le iubești. | 
Adevăr Divin
