5. MISIUNEA
Atunci când Pacheco se duse pentru prima oară la
reuniunea de schimburi spirituale reciproce, Richard, un devotat binefăcător
din lumea de dincolo, îl anunță care era prețioasa sarcină pe care o avea de
îndeplinit. Trebuia să renască printre oameni, pentru a îndeplini o mare
misiune. Urma să cultive binecuvântările lui Iisus, să răspândească o lumină
vie peste umbrele Pământului.
Pacheco jubila. Plângea de bucurie. Se vedea în fața unor
mari mulțimi de suferinzi, administrând darurile venite din Cer. De atunci,
începu să aștepte ordinul venit direct de la Cel Preaînalt pentru a trece la
executarea sublimului mandat care îi fusese încredințat.
Atașat de consolatoarea Doctrină a Spiritelor, manifestă de
timpuriu facultăți mediumnice avansate, pe care acceptă, oarecum constrâns, să
le pună în slujba binelui. Nu era cu adevărat înclinat către contactul permanent
cu cei nefericiți și cu cei curioși, care sunt întotdeauna numeroși atât
printre cei morți, cât și printre cei vii, dar vru totuși să încerce. Își
aștepta promițătoarea lui misiune, plină de încercări evidente, și își spunea
că este pregătit să o primească cu toată încrederea.
Cu toate acestea, câteva luni mai târziu, tânărul acuză o
imensă oboseală. După numai doi ani cedă. Părăsi grupul pe care îl frecventa.
Pacheco se închise în tăcere. Se hotărâse să se întoarcă la viața liniștită a
căminului său, căci nu mai voia necazuri. La ce bun să se preocupe de lumea
cealaltă, când draga lui soție și copiii lui iubitori îi ofereau deja o oază de
pace? De ce să nutrească alte ambiții în afară de aceea de a asigura, printr-o
agoniseală frumușică, viitorul familiei sale? Citea știrile mișcării care îl
interesase înainte și se limita să aprecieze o conversație plăcută între
prieteni.
Din când în când, câte un prieten îi cerea sfatul despre
mediumnitate și spiritism. Pacheco îi vorbea atunci solemn despre nemurirea sufletului. Îi relata experiențele lui și
sfârșea întotdeauna prin a concluziona:
- În anumite ocazii, spiritele protectoare mi-au spus că am
o mare misiune de îndeplinit.
- Oh! Dar atunci de te-ai distanțat de mișcarea spiritistă?!
- era întrebarea care i se punea mereu, fără menajamente.
El își încrucișa brațele și spunea pe un ton superior:
- Ideile sunt respectabile, dar ființele... Ele își
imaginează că facultățile mele trebuie să servească la rezolvarea celor mai
meschine probleme ale vieții. Mulți voiau să afle prin intermediul meu în ce
sector comercial puteau face cele mai bune afaceri. Alții voiau informații
referitoare la niște comori îngropate. Mulți oameni veneau să mă vadă pentru a
găsi o modalitate de a-și acoperi greșelile grave sau pentru că voiau să
preschimbe entitățile spirituale în jalnici justițiari. Eram hărțuit fără milă
pentru a ascunde crime sau pentru a le demasca. Trebuia să servesc drept
mediator între soți și soții pentru împăcarea unor cupluri care eșuaseră din
propria lor neglijență. Alteori, colegii mei îmi cereau să mă ocup de rudele
lor dezîncarnate. Mi-am pierdut liniștea atât acasă, cât și pe stradă.
21. ÎNCERCÂND SÃ EXPLIC...
Te afli printre cei care protestează împotriva
corespondenței noastre cu caracter informativ și susții că nu poți crede în
lucrările noastre salvatoare, deoarece instrumentele lor seamănă într-un mod
izbitor cu cele care sunt folosite pe Pământ.
Ba vorbim despre plase luminoase, ba descriem sisteme de
apărare.
Adevărul este că voi, cei care sunteți mereu lipiți de solul
planetei, nu sunteți obligați să acceptați ceea ce nu puteți vedea.
Atunci când un botanist european îi aduce unui coleg
american vestea descoperirii unor plante necunoscute în regiunea ecuatorială, dacă
cel interesat dorește să se asigure personal de existența acestora, va accepta
să facă sacrificiul unei călătorii până acolo, pentru a le vedea cu ochii lui.
În cazul nostru, nici vestea, nici călătoria nu sunt accesibile unei analize
minuțioase; și apoi, cine este dispus să plătească prețul efortului și al
perfecționării prin renunțare?
Aproape întotdeauna ajungeți aici proiectați brutal de
moarte (așa cum de altfel ni s-a petrecut și nouă), asemenea rachetelor pe care
savanții pretind că le fac să aterizeze pe Lună.
Legat de aceasta, tu afirmi că forța naturală a spiritelor
dezîncarnate ar putea face să fie evitate asemenea situații. Pentru a-ți
susține declarațiile, afirmi că pacienții tăi care sunt bolnavi psihic și
obsedați de entități perverse cedează pe deplin în fața emisiilor magnetice
generate de tine în timpul rugăciunii.
Nu mă îndoiesc de facultățile tale regeneratoare și curative.
Dar spune-mi, te rog, ai obiceiul de a face calcule,
înmulțiri?
Ai putea presupune oare că forța care poate fi obținută prin
captarea unui pârâu este egală cu potențialul unei cascade?
Transferă acum această imagine la energiile asociate răului
si fă socoteala.
Îți vei aminti, probabil, că avem datoria de a mobiliza
resursele binelui mai intens și mai puternic. Cred că
sfârșim cu toții prin a acționa în acest fel, chiar dacă deocamdată, în ceea ce
mă privește, trebuie să admit că, după multe secole, abia acum mă simt îndemnat
să servesc binele legitim.
După părerea ta, miraculosul „Fiat" al Genezei s-ar
afla în mâinile noastre la puțin timp după peripețiile transei finale ale
vehiculului fizic.
Însă o putere mentală de nivel înalt nu poate fi improvizată
pe loc.
Faci aluzie la curele magnetice practicate în sanatoriul în
care lucrezi ca și cum totul ar fi o simplă chestiune de voință personală.
Munca, pentru tine, este un joc automat între scopuri și energii.
Și, într-adevăr, concursul său este prețios. Ce s-ar petrece
cu marile orașe, obișnuite cu avantajele electricității, dacă modesta priză
electrică ar refuza să facă legătura cu uzina?
Atunci când le administrezi pase magnetice binefăcătoare
celor aflați în nevoie, tu nu poți vedea mulțimea invizibilă adunată în jurul
prețioasei tale acțiuni de ajutorare, nici pe dezîncarnații dezechilibrați care
profită de ajutorul tău fratern și nici pe binefăcătorii generoși care îți
folosesc mâinile, gândul și bunăvoința. Prin urmare, rugăciunea și devotamentul
consacrate celorlalți vor fi pentru tine puncte de sprijin solide, deoarece
ochii tăi muritori nu pot percepe întreaga amploare a tabloului, fără ca
echilibrul să-ți fie în mod grav afectat în cadrul luptelor pe care le duci în
cursul acestei încarnări. |
Adevăr Divin
