Pitagora

„CUNOAȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI ȘI VEI CUNOAȘTE ÎN FELUL ACESTA UNIVERSUL, ZEII ȘI FORȚELE CELESTE CE SÃLÃȘLUI ESC ÎN EL“ Această inscripție de pe Templul lui Apollo din Delfi a fost și este încă o maximă călăuzitoare pentru toți căutătorii Adevărului încă din epocile îndepărtate ale omenirii. Am putea spune fără să greșim că în trecutul îndepărtat această maximă era mult mai vie decât în zilele noastre, când materialismul a pus stăpânire pe mințile și sufletele bieților rătăcitori prin viață, care nu mai găsesc nimic spiritual în existența lor și nimic demn de crezare exceptând propriul câștig și propriul avantaj imediat. Oare au uitat oamenii că viața este trecătoare și că tot ceea ce are început are și sfârșit?

Cuvânt înainte ... 3 Grecia în secolul al VI-lea î.Hr ... 6 Mitul și religia hiperboreeană ... 15 Contextul nașterii lui Pitagora ... 26 Date biografice generale despre viața și activitatea lui Pitagora ... 31 Contextul istorico-geografic al perioadei în care a trăit Pitagora ... 35 Insula Samos ... 38 Călătoria în Egipt ... 48 Misterele din Egipt ... 52 Pitagora ajunge în Persia ... 59 Întoarcerea în Grecia ... 66 Oracolul din Delfi ... 68 Misterele din Eleusis ... 71 Stabilirea în Italia ... 75 Discursul către tineri ... 79 Sfaturile către femei ... 81 Școala pitagoreică ... 83 Pitagora - primul filosof ... 85 Doctrina și învățăturile lui Pitagora ... 86 Învățăturile despre suflet ... 90 Discipolii lui Pitagora ... 92 Organizarea internă a școlii ... 93 Cum decurgea o zi în școala pitagoreică ... 96 Starea de prietenie și fraternitate dintre discipoli ... 98 Puterile paranormale ... 99 Științele predate în școală ... 103 Tetraktys – știința ciclurilor și a ritmurilor care compun Universul ... 106 Cele patru niveluri ale învățăturii pitagoreice ... 130 Muzica sferelor ... 112 Moștenirea științifică ... 115 Influența asupra Greciei Mari ... 118 Martiriul pitagoreicilor și dispariția Maestrului ... 119 Urmașii lui Pitagora ... 123 Pitagora și Zalmoxis (Zamolxe) ... 127 Versurile de aur ... 135

Însă, unde putem întâlni această operă și sufletul său? În oligarhia militară feroce a spartanilor, din care știința aproape că a dispărut? În multiplele războaie care se terminau uneori cu exterminarea popoarelor învecinate? În turbulenta democrație din Atena, ce își găsea adeseori rezolvare în dictatura tiranilor? În garda pretoriană a lui Pisistrate sau în pumnalul lui Harmodius sau al lui Aristogiton ascuns sub o ramură de mirt? În orașele-cetate ale Marii Grecii si Asiei Mici, dintre care Atena și Sparta ofereau modele total opuse? Cu siguranță că sufletul acestor învățături precum și al celor care le-au urmat nu se găsea în aceste locuri și moduri de viață, ci în templele sale, în Misterele sale și în inițiații care le ghidau. Acest suflet era viu în sanctuarul lui Zeus din Olimp, al Herei din Argos, al Demetrei din Eleusis, trona asupra Atenei prin prezența Zeiței căreia îi purta numele, iradia din Delfi prin Apollo, cel care domina și pătrundea cu lumina sa toate celelalte temple. Delfi era în realitate centrul vieții elenilor, capul și inima Greciei. Aici s-au instruit poeții care au tradus pentru mulțimea oamenilor de rând adevărurile sublime în imagini vii și înțelepții care le-au promovat printr-o dialectică subtilă. Spiritul lui Orfeu circula nestingherit oriunde dorea să reînsuflețească știința nemuritoare a vechii lumi. Dialectica poeților și a înțelepților, întrecerile atleților în jocurile din Olympia și Delfi oglindeau și ele cu succes spiritul acestor învățături, ce se reuneau în Oracolul de la Delfi, unicul loc în care grecii se simțeau uniți în răbufnirile lor de eroism și de spirit de sacrificiu. Fără îndoială că această Grecie pe care a lăsat-o în urmă Orfeu, ce avea o doctrină pură conservată în cadrul templelor pentru intelect, o religie plastică pentru suflet și o adevărată curte de justiție centralizată în Delfi pentru trup, începuse deja să decadă după secolul al VII-lea î.Hr.

Influența asupra Greciei Mari Bogăția și complexitatea învățăturilor lui Pitagora, precum și exemplul viu al său și al discipolilor săi au exercitat o influență covârșitoare asupra orașului Kroton și a orașelor vecine din Marea Grecie. Porfir relatează următoarele despre Pitagora: "În timpul călătoriilor sale, a găsit orașele din Italia și Sicilia supuse unele altora, unele din vremuri îndepărtate, altele de curând. Prin discipolii săi, pe care i-a întâlnit acolo, el a infuzat acestor orașe dorința de libertate, eliberând astfel Kroton (Crotone), Sybaris, Katane (Catania), Rhegion (Regio), Himera, Akranas (Agrigento), Tauromenion (Taormina) și altele, în care a impus legi prin Charondas catanianul și Zaleucos din Lokroi (Locri). A rezultat astfel o perioadă lungă de bună guvernare, acestea fiind exemplu pentru vecinii lor. Simichus, tiranul din Kentoripa (Centuripe), auzind cuvintele lui Pitagora a abdicat de bunăvoie, oferind averile sale surorilor lui și cetățenilor orașului. După cum povestește Aristoxenos, au mers la el lucanieni, mesapieni, peuceți și romani. El a eliminat pentru o lungă perioadă toate disensiunile, nu doar între discipolii săi și urmașii lor, dar și între orașele din Italia și Sicilia, pe plan intern și extern. El repeta întruna o maximă: «Noi ar trebui să evităm prin toate mijloacele și chiar să extirpăm cu focul și fierul boala trupului, ignoranța sufletului, lăcomia stomacului, revolta orașelor, discordia rudelor, precum și excesele de tot felul.»" Martiriul pitagoreicilor și dispariția Maestrului Din păcate însă, răul a reușit să învingă și de această dată dorința de a răspândi înțelepciunea, manifestată de Pitagora și discipolii săi.