Sunt din ce în ce mai dornic să
descopăr bucuria inteligentă. Născută din situații ori încrengături de situații
de viață, cartea această pe care Romeo Petrașciuc caută să o lărgească tot mai
mult este un scurt tratat de „reveneală" din marea lehamite din jur. Scria
cândva C. S. Lewis că "ura nu se cere(a) disimulată de dragul
conveniențelor sociale sau de teama ca nu cumva cineva să te acuze de nevroză.
O vedem, așadar, în starea ei sălbatică".
Ceea ce veți citi nu sunt scornituri,
ci fragmente de viață, așchii de zâmbet cordial. Vajnicii apărători ai
ortodoxiei încruntate s-au ciufulit la suflet când au apărut cele două volume
de câte 77 de întâmplări cu haz, care au făcut, însă, deliciul celor care nu
cred că acreala din suflet este trăsătura de caracter a unui ortodox.
Autorul a continuat să asculte și să
noteze, să culeagă și să hohotească bucuros atunci când poanta era bună. Mulți
au socotit cărțile anterioare o culegere de poante ori anecdote cu preoți. Nu e
chiar așa. Sănătatea sufletească a unui om se măsoară și în puterea de a asuma
critica celor din jur, ironia cinstită, fără mizerii în care să se ascundă
orice altceva decât dialogul constructiv și distructiv de toxine sufletești.
Ele sunt scurte rețete de detoxifiere...
S-a adăugat acelor jurnale cu zâmbete
o serie de povestiri noi. Prin cel de acum sunteți invitați să vă scrieți
propriul volum cu destinderi. La câtă ură am acumulat, ca oameni, în viața
cotidiană, îndrăznesc să vă rog să fiți curajoși. Refuzați răutatea livrată sub
chip de combustie pentru parvenire socială și învățați să deveniți! Suntem
dinaintea unui scurt „roman" de istoria râsului sănătos. Remarc că
românii, atunci când caută să treacă peste momente dificile din istoria lor, o
dau pe amintiri zâmbitoare.
N-ar strica, din când în când măcar,
să revigorăm râsul. Pentru sănătatea sufletului și ieșirea din lehamitea din
jur. Romeo Petrașciuc reușește! Rămâne un hâtru. Celor care se încăpățânează să
ne spună și cum să zâmbim că să fim creștini nu le recomandăm cartea. Pentru
ceilalți... liber la zâmbet!
• Pr. Constantin NECULA
|