De ce eu, de ce așa, de ce acum?

Adevărata vindecare, după orice fel de criză, se realizează în etape. Când încă suntem copleșiți de durere, ne ajută să știm că și alții au trecut prin suferințe similare, că nu am trecut doar noi prin așa ceva și am reacționat în acest fel. Poate că vă veți regăsi, într-o anumită măsură, nu numai în circumstanțe, ci și în reacția de răspuns la ele.
Apoi, după ce criza emoțională acută s-a terminat, simțim nevoia să înțelegem prin ce-am trecut din punctul de vedere al perspectivei generale de viață. Ne întrebăm dacă avem credință în existența unui Țesător, că mâna sa a tremurat, pur și simplu, scăpând câteva fire, astfel încât țesătura vieții noastre va avea întotdeauna un defect? Sau a căpătat o nouă profunzime și bogăție prin aceea că modelul s-a modificat în mod neașteptat? Căci nu întâmplarea în sine, ci gestionarea și definirea ei sunt cele care determină efectul propriu-zis asupra noastră, pozitiv sau negativ. Cartea vă poate ajuta să regândiți cele mai mari probleme de-a lungul vieții voastre, astfel încât să puteți discerne darurile pe care le conțin și care sunt, încă, ascunse privirii voastre.
În sfârșit, când putem folosi necazurile pe care le-am avut pentru a-i ajuta pe alții, suferința și chinurile noastre se înnobilează și capătă un scop și o demnitate mai presus de noi. Sunt mântuite.

Cartea vă poate ajuta să înțelegeți principiul ezoteric al sacrificiului, așa cum poate l-ați exprimat până acum inconștient, într-o dimensiune importantă a vieții voastre. Principiul sacrificiului acționează când alții află o cale mai bună prin intermediul suferinței noastre. Însă nu suferința este darul, ci vindecarea.

Mulțumiri ... 11
Introducere ... 13

1. De ce mi se întâmplă asta tocmai mie? ... 27
2. Ce încearcă să-mi spună corpul meu? ... 51
3. Există cumva ceva ce mie îmi scapă? ... 67
4. Ce rost are suferința? ... 99
5. De ce sunt relațiile mele atât de complicate? ... 127
6. Cum de m-am ales cu asemenea rude? ... 157
7. Încotro mă îndrept și când am să ajung acolo? ... 183
8. Cum să mă vindec pe mine și pe ceilalți ... 215

Postfață ... 247
Lecturi recomandate ... 253

Suntem ajutați să izolăm cei trei factori condiționali majori care definesc esența viitoarei noastre reîncarnări. Creăm circumstanțele necesare următoarei noastre sarcini și concepem schița instrumentelor fizice, astrale și mentale cu care o vom îndeplini. E ca și cum am decide, la sfârșitul anului școlar, ce cursuri ar trebui să facem în anul următor și apoi ne-am asigura că avem și instrumentele necesare.
Primul factor condițional este natura mediului fizic în care ne vom încarna. Recunoaștem toți cum cultura generală, condițiile particulare ale mediului social, dar și statutul, interesele și aspirațiile familiei în care ne naștem ne modelează puternic dezvoltarea. Dacă înțelegem că acest tip de experiență a fost ales înainte de reîncarnare, pentru că oferă fondul de care avem nevoie pentru sarcinile pe care ni le-am trasat, ne dăm seama că n-am fost nici victimizați, nici binecuvântați de soartă. Ne aflăm, mai degrabă, în mijlocul a ceea ce ne trebuie pentru a urmări scopurile reîncarnării noastre.
Al doilea factor determinant este gradul de pricepere și punctele forte și slabe ale corpului fizic. Ezoterismul arată că factorul karmic cel mai puternic în orice reîncarnare este corpul fizic, iar factorul karmic cel mai puternic al corpului fizic este sistemul nervos. Ne-am ales corpul care se potrivește cel mai bine unei vieți. Interpretând lumea pentru noi, în felul său caracteristic, sistemul nostru nervos structurează în profunzime fiecare experiență pe care o trăim și, în felul acesta, întreaga noastră perspectivă asupra vieții. Iar aptitudinile noastre firești determină calea minimei rezistențe, făcându-ne să punem accent pe activitățile și pe interesele cele mai facile, în vreme ce slăbiciunile noastre împiedică alte încercări.
Al treilea factor este alcătuirea corpului astral și emoțional, care determină către ce și de cine suntem atrași, respectiv pe cine și ce atragem. Acest corp emoțional este legat de felul în care percepem lumea din jur cu ajutorul sistemului nervos. Simțurile tactil, gustativ, olfactiv, auditiv și vizual interpretează mediul într-o manieră condiționată și asezonată de corpul emoțional.
Așa cum corpul nostru emoțional afectează, prin sistemul nervos, modul în care simțim fiecare dimensiune a mediului, la fel și mediul, la rândul său este afectat de fiecare dimensiune a întregii noastre ființe. Fie că suntem sau nu conștienți de asta, noi, ființele umane, ne percepem unele pe altele ca pachete energetice complete. Fiecare nivel al aurei noastre, fiecare dintre corpurile noastre subtile reacționează la dimensiunea energetică corespunzătoare altei persoane. Iar aceste reacții sunt emoționale. Prin atracțiile guvernate de corpul nostru emoțional căutăm și suntem căutați de aceia cu care avem lucruri de rezolvat într-o anumită viață sau în vieți după vieți, aceia care fac parte din grupul nostru karmic. Acest grup poate sau nu să includă familia de origine, dar îi include întotdeauna pe cei cu care avem asocieri importante și schimbătoare de destine.

În mod similar, oameni separați, alături de alții asemănători din punct de vedere genetic (familia) și cu interese comune (grupul), alcătuiesc unități sau cercuri cu misiuni separate, dar și interdependente, vitale pentru dezvoltarea omenirii.
Orice realizăm ca indivizi în numele omenirii se realizează, de obicei, fie printr-o cooperare strânsă și armonioasă cu cei din cercul nostru, cu care împărtășim o karma familială sau de grup, fie printr-o reacție, mai mult sau mai puțin violentă, împotriva lor. O mare parte a problemelor noastre cu alții, într-o anumită viață, apar datorită faptului că, așa interconectați cum suntem, ne obligăm unii pe alții să trăim dimensiuni diferite, chiar opuse, ale unor probleme asemănătoare.
Alături de provocările situaționale pe care ni le prezentăm reciproc, există întotdeauna și provocări spirituale. O mamă rece și indiferentă ne poate forța să renunțăm la dependență și la nevoia de aprobare și să fim pe picioarele noastre, ceea ce poate fi o cerință importantă pentru o altă sarcină pe care o avem de îndeplinit aici, în această viață. Astfel, acea mamă neiubitoare devine mijlocul prin care ne putem atinge scopul. Sau, în căutarea aprobării din partea unui părinte dezaprobator, poate acceptăm provocări pe care altfel nu le-am accepta, pentru ca, într-o bună zi, să constatăm ce lucruri extraordinare am realizat. Poate că avem o mamă cu tendințe subtile de cruzime sau un tată care ne ajută să ne dezvoltăm o conștientizare delicată a cât de ușor se poate provoca durerea prin câteva cuvinte, printr-o privire sau gest. Ca în cazul lui George, un părinte ca al lui poate provoca o aversiune față de cruzime, ajutând la depășirea conștientă a unei astfel de înclinații în noi înșine. Mulți dintre noi am trecut prin decizia de a fi foarte diferiți de un părinte în anumite aspecte, pentru a constata, apoi, că, în ciuda hotărârii, acele trăsături se dezvoltă în noi și trebuie să le depășim. Și astfel, părintele ne-a ajutat să ne trezim pentru a ne înțelege misiunea.
Desigur, există și părinți care oferă darul iubirii, dar alții oferă lucruri mai puțin plăcute, precum ura, slăbiciunea, dependența, sărăcia, trădarea și umilirea, care ne dau toate posibilitatea de a ne îndrepta propriile defecte de caracter. Pentru dezvoltarea noastră spirituală avem nevoie de dușmanii și de afecțiunile noastre, ca încercări cu care să ne măsurăm forțele, pentru a deveni tot ceea ce suntem capabili să fim.

Misiuni karmice comune

Bineînțeles că atunci când ne luptăm cu responsabilitatea copleșitoare pe care o simțim pentru mama alcoolică sau când trecem prin situații stânjenitoare din punct de vedere social din cauza surorii/fratelui retardat sau când ne imaginăm răzbunarea pe tatăl violent, ori când simțim furie față de șeful sexist sau când suntem obsedați să ne controlăm soția/soțul infidel, uităm că toate aceste dificultăți sunt sfere în care noi am ales că avem de învățat în această reîncarnare, domenii de studiu de care a fost atras sufletul nostru pentru șederea noastră la școala vieții.