ÎNTREBÃRI
I: Santideva scrie ca și cum decizia de a cultiva bodhichitta sau de a adopta
calea de bodhisattva este una pur intelectuală. În ce fel anume ne ascultăm
inima?
R: În budism sunt examinate trei tipuri de înțelepciune sau
trei stadii ale înțelegerii. Primul este stadiul ascultării și învățării,
stadiul inițial în care citești sau asculți învățături despre un lucru. Pe
urmă, ca rezultat, îți formezi imediat un anumit simț al înțelegerii. Stadiul
al doilea se desfășoară atunci când, după ce ai învățat sau după ce ai ascultat
învățături sau ai citit, te gândești permanent la acea chestiune sau subiect,
iar prin familiarizare și concentrare permanentă, ajungi la o înțelegere mai
clară. Tot atunci, începi să ai anumite sentimente sau experiențe. Al treilea
stadiu se numește „înțelepciune dobândită prin meditație". Acest stadiul
survine atunci când nu doar că înțelegi intelectual subiectul, ci, de asemenea,
prin experiență meditativă, ești capabil să-l simți. Așadar, are loc o
asimilare a cunoașterii cu experiența, În stadiul inițial, percepi un fel de
diferență sau breșă, între intelect și obiectul cunoașterii, dar la nivelul
înțelepciunii dobândite prin meditație nu mai există nicio breșă; este
cunoaștere empirică. Există poate un număr redus de cazuri în care unii
indivizi nu trebuie să parcurgă această procedură, dar, în general vorbind,
pentru multe dintre practicile dharma, care nu ne sunt naturale, e nevoie de
efort conștient din partea noastră și trebuie să parcurgem aceste stadii. În
plus, aceste procese de înțelegere vor face ca subiectul să fie mult mai
empiric și mai apropiat inimii și, în același timp, mult mai spontan.
Este analog cu cazul stărilor provocate de iluzii, al
emoțiilor distructive. Deși, în general, emoțiile distructive survin în mod
natural, când sunt îndreptate către un anumit obiectiv, de exemplu când simțim
mânie sau ură față de o persoană, dacă nu le acordăm atenție, e mai puțin
probabil ca ele să capete o mare intensitate. Pe când, dacă ne gândim la
presupusele nedreptăți care ni s-au făcut, la modurile în care am fost tratați
incorect și continuăm să le rulăm în minte, aceasta va alimenta ura și o va
face foarte puternică și intensă. La fel, dacă ești atașat de o anumită
persoană, poți hrăni acel atașament, gândindu-te cât de frumoasă este persoana
respectivă, pe urmă la calitățile pe care le vezi la acea persoană, iar dacă
perseverezi, atașamentul devine tot mai intens. Aceasta arată, de asemenea, cum
prin permanentă familiarizare și gândire, emoțiile distructive devin mai intense
și mai puternice.
Așa cum am arătat mai înainte, în stadiul inițial există
inteligență sau înțelegere dobândită prin învățare sau ascultare. Aceasta
include și cititul. Pe urmă, pe măsură ce reflectezi asupra subiectului, prin
gândire și analiză, vei ajunge la un punct unde începe să apară înțelegerea.
Cuvântul tibetan este nyamogtuchupa (nyams ”ogtu chudpa), care înseamnă că te
simți stăpân pe subiect. Există un sentiment de familiaritate, de afinitate cu
subiectul, astfel încât nu ți se mai pare străin. După care, din nou, pe măsură
ce continui procesul de familiarizare, vei ajunge într-un stadiu unde îți vei
dezvolta un tip de cunoaștere, bazat pe experiență. În limbaj tehnic, aceasta e
descrisă ca „experiența dependentă de efort". Acel tip de experiență
necesită efort conștient și strădanie din partea ta. Totuși, pe măsură ce
urmărești subiectul mai departe, vei ajunge treptat într-un punct unde
experiența devine spontană, aproape ca o a doua natură. După care nu mai e
nevoie să treci prin tot procesul de gândire și să depui efort conștient.
|
Adevăr Divin
