Contactul

„Acum, nașterea sufletului poate fi la fel de dramatică ca nașterea unui trup. Vărsarea sufletului trebuie să treacă prin membrana groasă a patrimoniului genetic. Trebuie să treacă prin programul de neuronet gros pe care toată lumea îl numește atitudine. Și sufletul este împins prin straturile îngroșate de pregătire genetică / ecologică / neurologică. Și, uneori, sufletul, foarte rar, se naște în bucurie. Cel mai des este născut în devastare; este născut în ceea ce ne vedem în noaptea întunecată a sufletului. Este lupta sufletului.

Și atunci ceea ce face sufletul, poate că va face doar un singur lucru strălucit și remarcabil – poate că totul este de făcut – dar când vine dimineața ei și este plină de strălucire și lumină și se ajunge la realizare, atunci când o face, atunci ființa umană este scăldată în pace totală, liniște și fericire, deoarece și-a îndeplinit scopul.” (Ramtha)

CUVÂNT ÎNAINTE LA NOUA EDIȚIE 13
PREZENTAREA LUI RAMTHA 15

MISIUNEA ȘI EVOLUȚIA GENETICÃ A SUFLETULUI NOSTRU 17
Să învățăm să distingem vocea Spiritului nostru 23
SUFLETUL CAUTÃ CONTROVERSA, SCHIMBAREA 27
LEGEA TRIBULUI ȘI VOIA DE A SUPRAVIEȚUI 35
Așadar, ce caută sufletul? 42
CÂND BARBARIA ȘI COMPROMISUL AU RÃMAS DE MULT IN URMÃ 45
ÎN CONCLUZIE: DOUÃ CHEI PENTRU A VEDEA DARUL VIEȚII 53

EPILOG DE JZ KNIGHT: CUM AU ÎNCEPUT TOATE ACESTEA 61
GLOSARUL LUI RAMTHA 71

Dacă nu ați avea asta, ați cădea în dizgrație carnală, dizgrație. Dizgrația carnală înseamnă pur și simplu că permitem ca singura realitate să fie ceea ce ne dictează corpul nostru să fie. Asta înseamnă să devii animalul carnal. Corpul este de natură animală; așa și trebuie, pentru a trăi în împărăția naturii. Atunci când cădem în dizgrație, asta înseamnă pur și simplu că urmăm instinctele geneticii noastre, mai degrabă decât îndemnurile sufletului cu privire la propria noastră călătorie. Și atunci, asta poate să fie complicat, pentru că, oare, cum asculți sufletul? Și cum discerni diferența între creierul care își derulează din nou gândurile, pur și simplu, sau sufletul care comunică cu tine și îți spune în ce parte să o iei?
Așadar, sufletul e pachetul nostru, pe care îl ducem din încarnare în încarnare. în fiecare viață în care apărem ducem cu noi pachetul sufletului. Sufletul ne permite să ne implicăm dincolo de dizgrația geneticii noastre. La sfârșitul fiecărei vieți, avem ocazia să ne recapitulăm încarnarea trecută și suntem cântăriți în conformitate cu ea. Și cine face cântărirea? Dumnezeul cântărește sufletul, în comparație cu corpul. Sufletul are ocazia să deruleze ceea ce i s-a dat voie să creeze și să re-formeze.
Dacă sufletului i se dă voie să ajungă la un punct de re-formare - care, să ne amintim, re-formarea înseamnă re-formarea trecutului. Și cum e posibil acest lucru? Poate că toată viața trăiți pe baza instinctelor naturii voastre carnale și tot mediul vostru e bazat pe natura voastră carnală. Schimbul cu oamenii se petrece pe baza naturii voastre carnale, iar apoi, chiar înainte să muriți, se întâmplă ceva care vă permite să reacționați transcenzând natura carnală, iar acel unic moment - numim acel moment, momentul adevărului - acela este momentul, sau ceasul sufletului. Atunci reacționăm nu din stagnarea corpului nostru, ci re-formăm aprobarea corpului nostru, și asta se numește ceasul sufletului.
Iar când corpul unei entități moare, ceea ce așteptăm, în recapitularea vieții sufletului nostru, este să aflăm cât de bine am fost în stare să dizolvăm ceea ce este inutil în această împărăție și să înviem și să ne re-formăm întru o nouă paradigmă, un nou model, un nou gând. Asta căutăm, deoarece călătoria noastră aici nu înseamnă să ne agățăm de trecut, ci să îi dăm drumul. Călătoria noastră aici e cea a unor cuceritori. Suntem aici ca să cucerim, iar dacă vom cuceri în conformitate cu sufletul, mai degrabă decât cu corpul, atunci vom cuceri corpul omenesc. Iar când vom fi făcut asta și ne vom fi impregnat sufletul deasupra și dincolo de natura corpului nostru, dacă sufletul nostru își are influența asupra naturii noastre carnale, atunci transmitem moștenirea geneticii noastre în forma unui nou corp. Luăm din sperma și din ovulul nostru și le punem laolaltă, și creăm și re-formăm un corp, din cenușa propriului corp, pentru că sufletul pe care l-am dezvoltat în timpul vieții noastre va fi transmis ca o nouă formă genetică, în viața următoare. Acum am dat ceva înapoi sămânței omenirii, ceva mai măreț decât atunci când am venit. Și asta se numește procesiunea reformării.