Aerul este aspirat în plămâni sub acțiunea unui
mare mușchi orizontal, plat ca o foaie, care desparte toracele de abdomen,
numit diafragmă. Prin inspirație, aerul proaspăt, oxigenat ajunge în alveolele
pulmonare, pentru ca apoi, traversând pereții subțiri din rețeaua de vase
capilare din plămâni, să pătrundă în sânge. La nivelul capilarelor din
alveolele pulmonare se produce un schimb: sângele absoarbe oxigenul și elimină
dioxidul de carbon și alte materii toxice pe care le-a cules din toate părțile
corpului. Sângele astfel purificat și oxigenat ajunge într-una din camerele
inimii, atriul stâng din care trece în ventriculul stâng. Ventriculul stâng,
prin comprimarea miocardului, pompează acest sânge în artere care-l duc în
toate zonele corpului. Este evident că dacă aerul proaspăt nu ajunge în
cantități suficiente în plămâni, sângele venit din vene nu mai poate fi
îndeajuns de curățat și apoi saturat cu oxigen, deci corpul nu primește destul
oxigen și, în același timp, rezidurile care ar trebui eliminate, aruncate prin
expirație, se întorc în organism, se stochează și intoxică, producând boala, în
sfârșit, respirația corectă produce un masaj delicat organelor interne și
mușchilor interni din abdomenul superior, mediu și inferior, lucru foarte
benefic pentru sănătatea digestiei și a excreției. De asemenea, respirația
incompletă, făcută doar cu partea superioară a plămânilor, face ca reziduurile
aspirate din natură (praf, noxe, particule, păr etc.) să se depoziteze
(gravitațional), să cadă la fundul sacului, adică în partea inferioară a
plămânilor. Păi, atunci, cum să nu ne îmbolnăvim?
Teoria ezoterică a respirației
Înțelepții timpurilor au susținut că în aer există
o substanță, un principiu din care se alimentează întreaga viață. Teoriile
diferă între ele, însă principiul este același. Această energie nevăzută,
nematerială a fost numită Prana, Chi, Qi, Ruach, Oregon, Mana. Reiki, Lumina
Necreată, Energia neagră etc. Având în vedere că ceea ce scriu acum provine din
tehnicile de respirație yoghine, voi folosi termenul de Prana.
Prana se găsește în toate formele materiei și totuși nu este materie; se
găsește în aer, dar nu este aer. Animalele și plantele o conțin. Se introduce
în organism odată cu oxigenul inspirat, dar... nu este oxigen. Cel mai ușor extragem
prana prin respirație însă ne mai alimentăm și prin apă și mâncare.
Yoghinii consideră că respirând într-un anumit fel, ne conectăm mai ușor la
„rezervorul" de Prana, fortificându-ne astfel organismul, chiar și
creierul și dobândind pe această cale sănătate, putere, longevitate și chiar
puteri speciale paranormale. Oamenii care au capacitatea de a înmagazina Prana
radiază forță și vitalitate, putându-i influența pe cei cu care intră în
contact și e posibil ca să le transmită această energie a vieții, refăcându-le
sănătatea.
Tipurile de respirație
Oamenii normali au trei moduri de a respira:
1. Respirația claviculară (din vârful plămânilor)
Aceasta respirație se realizează cu vârful plămânilor, adică cu treimea
superioară a plămânilor, prin ridicarea claviculelor și umerilor, păstrând
torsul și abdomenul nemișcate.
|