Corpul astral reintrat în corpul fizic produce
vibrațiile necesare, dar creierul fizic nu poate traduce acele vibrații sau nu
poate memora impresiile culese de corpul astral in timpul plimbării sale pe
când trupul dormea. In fine, sunt cazuri când pentru un moment omul e conștient
de plimbările sale in astral, dar imediat după deșteptare pier toate din
memoria creierului său. Și cazuri din acestea sunt numeroase. Sunt cazuri, când
in timpul zilei omul e preocupat de rezolvarea unei probleme tehnice sau de
orice altă natură și nu poate găsi soluția cea mai fericită. Ei bine, in timpul
nopții, când spiritul se degajează împreună cu corpul astral afară din corpul
fizic, atunci el - lucrând încă asupra acelei probleme - o vede mai clar, îi
găsește soluția și după deșteptare constată cu mirare că rezolvă cu mare
ușurință problema insolubilă de ieri. Acei oameni care își sacrifică viața lor
terestră, care lucrează pentru binele și progresul omenirii, pe măsură ce se
devotează spiritelor superioare ale spațiului, pe măsură, ce îndeplinesc o
parte din planul de evoluție al omenirii care li s-a încredințat spre îndeplinire
pe pământ, acești oameni dezvoltă in ei corpul lor astral in așa măsură că
spiritul îmbrăcat in haina sa astrală poate părăsi corpul fizic. Chiar ziua sau
oricând voiesc, călătoresc in planul astral, lucrează, gândesc cu putere și
înțelegere înzecită, după care revin in corpul fizic conștienți pe deplin și de
momentul plecării, și de momentul sosirii, păstrând perfect in memorie tot ce a
gândit și a văzut in planul astral. O dată ce omul a ajuns această etapă,
începe să dea adevărata sa valoare vieții fizice și de acum moartea nu-l mai
neliniștește, nu-l mai înspăimântă. Viața terestră capătă pentru el altă
înțelegere.
Acum înțelege sensul vieții terestre, necesitatea suferințelor de tot felul
prin care învață și cunoaște pentru iluminarea spiritului său. După moartea
fizică duhul se poate arăta rudelor, prietenilor, sau dacă e vorba de un om
care a ajuns la starea de a se dedubla, de a-și părăsi corpul fizic, de a ieși
in astral, atunci poate să se ducă la depărtări oricât de mari și să se arate
unui prieten. În ambele cazuri spiritul atrage din atmosferă particule de
materie fizică pe care le introduce în corpul său astral și astfel devine mai
material, mai vizibil pentru prietenul său, pentru ochii săi fizici, carnali.
În cazul in care persoana vizitată este un clarvăzător sau un lucid, atunci
această materializare nu mai este necesară. Cazurile acestea sunt rare, dar
omul căruia i s-a arătat o asemenea fantomă a unui prieten mort sau viu, crede
că a fost înșelat de o iluzie optică, de o halucinație a creierului, și de cele
mai multe ori - de rușine de a nu fi ridiculizat - nu spune la nimeni. Sunt împrejurări
când oamenii - fără a avea darul lucidității și fără a fi la mijloc o
materializare - totuși văd fantoma unui prieten. Aceste persoane au pentru un
moment sistemul nervos foarte sensibil din cauza slăbirii corpului de vreo
boală sau mare osteneală. Ei bine, această slăbire a fizicului da o libertate
mai mare corpului astral, din care cauză el începe să funcționeze mai intensiv
și omul devine pentru acele momente clarvăzător, lucid. Dacă o persoană are pe
cineva drag într-o țară îndepărtată și se culcă cu gândul încordat, de exemplu
la mama sa, în timpul nopții va pleca prin vehiculul astral spre mama sa și
dacă aceasta este într-o stare de hipersensibilitate, va vedea câteva minute pe
fiul său. |