Gerul Bobotezei musca fara mila din oameni si din
pasarelele iernii. Trecatorii zgribuliti de frig pareau niste fantome pe fondul
cetos al zilei, vrabiile se ascundeau pe sub stresini, pomii scartaiau de
gheata depusa pe crengi.
Jean pasea ingandurat pe Calea Victoriei, cu mainile in buzunarele cojocului si
cu caciula trasa pe ochi. Mergea acasa, pentru un pranz pregatit de Diana cu
multa dragoste, spusese ea. in dreptul cofetariei Capsa, un glascior de copil
il facu sa tresara din ganduri:
- Indura-te, crestine!
O fetiscana de vreo saisprezece ani, imbracata in strai de calugarita, strangea
la piept un cartonas si un carnetel. Ochii ei albastri inotau in lacrimi, iar
fata ii era rosie ca bogaziul din cauza gerului. Fata cersea pentru un schit in
constructie, ca multe alte calugarite.
- Fie-ti mila, crestinel
Deja mila il cuprinsese pe Jean, desi nu era crestin. Ce suflet cainos aruncase
in frigul cumplit copila aceea nevinovata? Se opri, scoase o bancnota de un
milion de lei si i-o intinse. Fata facu ochii mari, intinse carnetul si
intreba, dardaind de frig
- Pe cine sa trec in pomelnic?
- Jean ma cheama .
CUPRINS:
Marturisire
Parfum de fericire
Visuri Implinite
Cand visurile ajung ruine
Incercari
Caut un suflet
Umbre calde
Mergi ori crapa!
Suflet ranit
Limanul fericirii |