Cum să fii ultraspiritual

„Cine sunt eu?”, „De ce trebuie să citesc această carte?” sunt întrebări teribil de subestimate. „Cine nu sunt eu?” și „Citiți deja această carte” sunt alternative mai bune pe care ar trebui să le considerați. Și mai bine ar fi dacă în momentul când deschideți această carte, v-ați pune întrebarea: „Cum a ajuns maestrul domeniului spiritual, pe numele lui, JP, să fie ceea ce este?” Sunt bucuros să vă domolesc cu umor curiozitatea, răspunzând întrebării voastre înainte ca furtuna spirituală să înceapă. Pentru a facilita acest demers și pentru a vă lumina cu privire la jurnalul care descrie călătoria mea de la o persoană obișnuită, la recunoașterea unei spiritualități de elită, voi folosi o cronologie.
A doua cea mai bună întrebare pe care intuiția mea mă informează că v-o puneți, este următoarea: „Cu toate învățăturile spirituale semnificative care circulă în lume în formă digitală, cum de a dat norocul peste mine ca tu să te hotărăști să scrii această carte?" Trebuie să înțelegeți un lucru, și anume faptul că toți maeștrii spirituali au împânzit lumea cu clipuri video de cinci minute, făcute de ei înșiși. Apoi au văzut că acele filme erau bune. Dar în sinea lor ei știau că lumea avea nevoie de mai mult. Există o limitare substanțială în ceea ce privește cantitatea de înțelepciune care poate fi transmisă printr-un clip video de cinci minute (cineva a estimat că durata de aproximativ cinci minute este optimă pentru un clip video). în felul acesta, Buddha a ajuns de la zero abonați pe canalul lui de YouTube la scrierea Dhammapadei la umbra arborelui bodhi. Iisus a ajuns de la câteva live-uri transmise de pe munte, și acelea destul de prost luminate pe fundal, la a avea scriitori fantomă, care să scrie capitole din Biblie în locul lui. Din aceleași considerente, am ieșit din ecranul filmelor transmise online și am sărit pe pagina scrisă împreună cu voi, astfel încât să vă pot oferi versiunea descărcată pe hârtie a magnitudinii incomensurabile care vă va trezi spiritul mai mult decât ar putea-o face orice filmare și orice transportare a voastră în planul astral.
J.P. Sears este un instructor de talie internațională, lector și performer al unor evenimente organizate pretutindeni în lume; student sârguincios al vieții; satirist binecunoscut pentru foarte popularul său canal de YouTube. Iar acum ne împărtășește secretele sale în această carte, Cum să fii ultraspiritual: „În vremurile noastre nu este foarte spiritual să fii doar spiritual. Vă invit, prin această carte, să vă alăturați căutării unui mod de a deveni mai spirituali, adică mai buni decât alții, și anume să descoperiți cum să fiți ultraspirituali."

„Dacă ești spiritual, ești fără speranță. Aceasta este varianta edulcorată a adevărului. Umanitatea și, ceea ce este mai important, lumea spirituală au trecut pragul unui nivel nou de conștiință, descoperind că dacă există un adevăr incontestabil în legătură cu spiritualitatea, acela este că mai mult înseamnă întotdeauna mai bine."

Nota editorului vii
Introducere Ultraspiritualitate: traversarea orizontului evenimentelor 1

CAPITOLUL 1 Spiritualitatea competitivă 17
CAPITOLUL 2 Inconvenientul de a fi uman: sentimentele îngropate de vii te ajută să prosperi 31
CAPITOLUL 3 Visează-ți trezirea 53
CAPITOLUL 4 Yoghinul rigid: amplifică-ți fluxul personal 73
CAPITOLUL 5 Veganism: satisfacerea foamei spirituale 105
CAPITOLUL 6 Gurul tău - urmează-l pe cel urmat 133
CAPITOLUL 7 Non-conștiența 155
CAPITOLUL 8 Meditația necruțătoare 183
CAPITOLUL 9 Principiul absenței judecăților critice, aplicat în mod critic 205
CAPITOLUL 10 Principiul absenței religiei, aplicat cu religiozitate 227
CAPITOLUL 11 Imperativele remediilor pe bază de plante 249
CAPITOLUL 12 Bazele testării spirituale 275
CAPITOLUL 12 1/2 Spiritualitatea care convinge 287

Mulțumiri 307
Despre autor 311

Să zicem că aveți nevoie să fiți împreună cu un prieten. Iată Pasul I în acțiune: „Sunt un nimic co-dependent, un rahat, un zero, fiindcă mi s-a năzărit să am nevoie de un prieten acum. Mă port ca un copil neputincios și răzgâiat. Nu trebuie să am nevoie de niciun prieten" Am scris cursiv cuvintele strategice ale rușinii, cu scopul de a le învăța și a le reproduce, în beneficiul vostru.
Observați cum, în exemplul de mai sus, sentimentul rușinii este specific nevoii căreia i se adresează: este o rușine direcționată către țintă. Evitați greșeala de a vă rușina la modul general: „Sunt slab deoarece sora mea face mai mulți bani decât mine." Deși s-ar putea să fie un enunț adevărat, nu se aplică deloc nevoii de a fi în compania unui prieten. „Sunt un idiot demn de dispreț, fiindcă mă simt singur fără prietenul meu", este un enunț mult mai specific și are o valoare terapeutică mai mare. Rețineți: rușinea specifică face spiritualitatea să crească.

Amputarea nevoii - Pasul II: Folosiți spiritualizările

În cadrul acestei etape, veți învăța că nu este spiritual să aveți nevoia respectivă. De fapt, este spiritual să nu aveți acea nevoie deloc. Acest pas poate fi de un real ajutor în a vă redobândi esența pierdută a spiritualității. Inima și sufletul spiritualității voastre constă în cunoașterea motivului pentru care ceva este spiritual și altceva nu. Aceasta este spiritualitatea. Spiritualizările voastre sunt actul sacru prin care vă convingeți intelectual că nu trebuie să aveți o anumită nevoie, deoarece aceasta nu se înscrie în contextul spiritualității. Odată ce vedeți logic de ce nu trebuie să aveți o anumită nevoie, pentru că ați examinat-o la microscopul spiritualizărilor și ați văzut că nu se înscrie în context, este 100% sigur că nevoia respectivă va dispărea. Alungarea prin spiritualizare a unei nevoi umane de bază este echivalentă cu libertatea.
Cum arată spiritualizarea în acțiune? Să zicem că ați observat că vă bântuie hidoasa nevoie de odihnă. Este o nevoie tantalic seductivă, care vă trage cu agresivitate în jos, pe nivelul ei. Pleoapele grele, gândirea încețoșată, vorbirea incoerentă, toate acestea vă trag la somn. Acum este momentul să ardeți nevoia de odihnă cu blițul spiritualizărilor: „Nu trebuie să fiu obosit, mă aflu într-un ocean infinit de energie." „Nu trebuie să fiu sclavul limitărilor mele fizice." „Trebuie să mă folosesc de energia prana, din abundență din jurul meu." „Ar trebui să absorb mai multă prana." Sau: „Șinele meu spiritual este nelimitat, ceea ce înseamnă Că dispun de energie nelimitată." Aceste afirmații sunt 100% eficiente, dacă sunt realizate corect.
Dacă observați că nevoia este încă prezentă după ce ați tratat-o cu aceste spiritualizări, înseamnă că undeva ați procedat greșit. Trebuie fie să emiteți spiritualizările respective cu mai multă convingere (primul pas în a transmite mai multă convingere este să vă convingeți pe voi înșivă), fie să repetați metoda de la Pasul I, deoarece se pare că nu ați retezat nevoia cu sabia rușinii suficient de adânc, astfel încât să o puteți înlătura în totalitate. Așa cum orice problemă medicală se poate rezolva prin operație, dacă tai suficient de adânc, la fel de adânc trebuie să pătrundă bisturiul rușinii în corpul vostru, ca să poată fi amputată nevoia. Ține de medicină.

ÎNAPOI LA SENTIMENTE: EXCEPȚIA ESTE SÃ TE SIMȚI FERICIT

Tocmai când ați învățat că scopul nostru este să nu simțim nimic, am să vă zdruncin această presupunere prezentându-vă o excepție: aceea că trebuie să vă simțiți fericiți. Fericirea trebuie să fie starea omniprezentă a ființei voastre.