FIINȚA UMANÃ CA O PLANTÃ
Suntem înconjurați de oameni care devin pentru
noi un exemplu ce ar trebui urmat sau nu. În cazul din urmă, nu greșim. Răul nu
provoacă dezamăgire. În primul caz însă aproape întotdeauna greșim deoarece
stresurile te îndeamnă să îți creezi idoli. Când ne prosternăm în fața unui
idol, nu vedem planta de lângă picioarele noastre, care se întinde către soare
și, mai mult, nu luăm exemplu de la ea. Cel care se închină la idoli este orb
și este incapabil să facă deosebirea între Dumnezeu și un idol și, cu atât mai
mult, nu este capabil să se recunoască pe sine în germenele vieții. Și cu toate
acestea, din tot ce există pe lume omul nu se vede decât pe el.
Apariția omului pe lume, viețuirea lui,
dezvoltarea și starea lui din acest moment sunt similare cu apariția vieții ca
atare pe Pământ, cu evoluția și cu starea ei din acest moment. Conform teoriei
evoluționiste, materia vie s-a dezvoltat din materia nevie. Transformarea
moleculelor elementare de oxigen în carbon și a carbonului în substanță
organică simplă nu este considerată viață. Înainte ca știința să își spună
cuvântul, se credea că Dumnezeu a creat mai întâi cerul și pământul. Și nu
invers. Prin aceasta, oamenii de știință religioși respingeau religia care
constituia o piedică în dezvoltarea științei. Cel mai ușor este să negi ceea ce
nu îți convine. Bărbații - creatorii științelor materiale - fac și ei la fel:
neagă femeia, ea fiind ultima și cea mai perfectă creație a lui Dumnezeu.
Știința a apărut din religie, dar
religia, în loc să o susțină spiritual, precum își susține părintele copilul, a
procedat invers. A început să îi pună piedici și copilul, într-un moment de
mânie, s-a lepădat de părintele său. Pentru ca Ghid spiritual pentru copii,
părinți, bărbați și femei să poată să supraviețuiască și să se dezvolte. În
același timp, din același motiv, știința a renunțat la sprijinul spiritual al
părintelui și la experiența acumulată de generațiile anterioare și de atunci rătăcește
ca un copil orfan.
Iar substanțele organice simple, la fel
ca în vremurile imemoriale, continuă să se transforme în compuși
macro-moleculari de albumină deoarece energia, care stă la baza dezvoltării
Pământului, acționează fără să țină seama de emoțiile, de dorința sau de
credința cuiva. Cine simte nevoia de unitate, se alătură la tot ceea ce există
și va cunoaște fericirea. Cine nu dorește, stă deoparte, nu-și găsește locul și
suferă.
După părerea oamenilor de știință, viața
a apărut pe Pământ acum patru miliarde de ani când a început dezvoltarea
albuminelor și au apărut primele organisme vii - bacteriile. La început ele
erau anaerobe deoarece în atmosferă nu exista oxigen. Când unele bacterii au
evoluat și au apărut plantele care produc oxigen, au apărut și bacteriile
aerobe, adică cele care consumă oxigen. In felul acesta formele cele mai simple
de viață au devenit mai complexe, dar niciuna dintre ele nu s-a sacrificat
pentru ca să facă loc unei alte noi forme de viață. De aceea viața pe Pământ
este atât de diversă.
Într-un anume moment, din diversitatea
de plante au apărut animalele. Procesul de evoluție a omului din maimuță a fost
și el unul de lungă durată, dar s-a produs mai rapid și rezultatul nu a fost
atât de perfect. Cum va evolua omul în timp, în ce se va transforma, nu știm. Putem
doar să facem supoziții.
Problemele legate de timp au apărut
odată cu apariția omului și ele se accentuează pe măsură ce omul evoluează. |
Adevăr Divin
