Deși suntem încă supuși legii ce ne îndeamnă să ne
întoarcem în planul fizic, am asimilat recapitulări și lecții multiseculare
pentru multe milenii.
Acum știm că spiritul uman, luat ca
întreg, a avut capacitatea de a raționa de exact 40 de mii de ani... Cu toate
acestea, cu același imbold furios cu care neanderthalii s-au omorât unii pe
alți cu topoarele, oamenii din timpurile moderne - considerate a fi epoca
glorioasă a puterilor lumești - își extermină frații și surorile cu arme de
foc. Cronicarii cât de cât înzestrați cu principii religioase consideră această
anomalie sinistră ca fiind simpla îndărătnicie a cărnii firave și imperfecte,
ca și cum trupul uman este o persoană în veșnicie diabolică. Cu toate acestea,
ei au trecut cu vederea faptul că această materie densă este un întreg, și el
conține nenumărate vieți inferioare ce trec prin procesul de dezvoltare,
creștere și eliberare.
Pe Pământ mintea funcționează ca și cum
ar fi sedată de narcoticele periculoase ale iluziei; însă o putem ajuta să
perceapă și să realizeze faptul că spiritul continuă să vibreze pe toate
nivelurile existenței.
Fiecare specie existentă, de la cristale
la ființa umană, de la ființa umană la îngeri, cuprinde în ea nenumărate
familii de viețuitoare ce operează pe frecvențe specifice ale Universului. Iar
iubirea dumnezeiască le atinge pe toate, precum lumina soarelui care-l
îmbrățișează pe înțelept, dar și pe vierme. Totuși, cei care trec la o sferă
mai înaltă rămân conectați cu cei aflați imediat mai jos de ei. Regnul vegetal
apelează la regnul mineral pentru a se susține și evolua. Animalele folosesc
plantele în creșterea lor. Oamenii se ajută unii pe alții pentru a crește
mental și pentru a-și continua evoluția. Toate regnurile vieții - tot ceea ce
cunoaștem pe Pământ - se agonizează unele pe altele, se torturează și se
devorează reciproc, astfel încât calitățile spirituale să se dezvolte, să
strălucească și să reflecte lumina dumnezeiască.
învățatul Ministru a făcut o pauză
lungă, ne-a privit cu bunătate și a continuat:
— însă... dincolo de condiția umană,
dincolo de limitele senzoriale care stăpânesc sufletul încarnat, protejându-l
cu grijă printr-o vedere limitată și o capacitate binefăcătoare de a-și uita
trecutul, începe un vast imperiu spiritual: lumea vecină a omenirii. Aici
sălășluiesc milioane de spirite imperfecte, ce împart cu viețuitoarele
Pământului condițiile locuibile ale suprafeței acestuia. Ființele umane aflate
pe o lungime de undă vibrațională diferită se folosesc de mințile încarnate cu
ajutorul a nenumărate grupuri de creaturi ce sunt la fel de semiconștiente în
responsabilitate și la fel de incomplete în virtuți precum ființele umane în
sine. Deoarece aduce laolaltă milioane de vieți embrionare, materia este o condensare
de energie, ce servește imperativelor unui „sine" ce prezidează asupra
destinului său. De la hidrogen la ansambluri atomice complexe, puterea
spiritului etern acționează precum o manetă de ghidare pentru protoni, neutroni
și electroni, de-a lungul căii infinite a vieții. Spiritul întrupat și
înzestrat cu inteligență dăinuie în sfera umană într-o regiune tranzitorie
menită nevoilor sale de progres și perfecțiune, în care protoplasma îi oferă
uneltele pentru muncă, dezvoltare și expansiune.
|