Justiția divină

Contemplă lumea unde, datorită reîncarnării, te-ai întors ca să-ți răscumperi trecutul și să construiești adevărul. Străduiește-te să faci cât de bine poți în fiecare minut care trece.
Un trup bolnav, un partener de viață dificil, un părinte complicat, un șef ursuz și greutăți constante sunt oportunități ce se reînnoiesc. Orice eveniment exterior este un instrument pus în slujba noastră. Existența pământeană este o luptă benefică. Defectele și imperfecțiunile, datoriile și greșelile sunt dușmanii cu care ne confruntăm. Perfecțiunea individuală este singura victorie ce nu se denaturează. Din orice direcție, veritabilul teren de luptă este în noi înșine.

CU PRIVIRE LA ALLAN KARDEC 8

1 - LUPTA CEA BUNÃ 11
2 - CHIAR ASTÃZI 13
3 - SÃ NU FURI 15
4 - VIRTUTEA SOLITARÃ 17
5 - CÂND SPIRITISMUL EXPLICÃ 19
6 - GREȘELI 21
7 - IUBIRE INFINITÃ 23
8 - CEL MAI MARE MERIT 25
9 - CEI CÃZUȚI 27
10 - VEI TRÃI ÎN VECI 29
11 - GREȘEALÃ ȘI REÎNCARNARE 31
12 - LEGILE IUBIRII 33
13 - PLINI DE CURAJ 35
14 - ACHITARE 37
15 - FIECARE EXISTENȚÃ 39
16 - LA ȘCOALA VIEȚII 41
17 - EXAMENE 43
18 - TU ȘTII 45
19 - OMISIUNE 47
20 - MISIUNI 49
21 - TATÃ 51
22 - RUGÃCIUNE ȘI SLUJIRE 53
23 - ÎN LUMINA REÎNCARNÃRII 55
24 - CER 57
25 - CÃLÃTORI 59
26 - ÎN DOMENIUL SPIRITULUI 61
27 - ÎN CERCURILE CREDINȚEI 63
28 - FERICIȚI 65
29 - RUGÃCIUNE DE ZIUA MAMELOR 67
30 - CU PRIVIRE LA LEGE 69
31 - PENTRU O VIAȚÃ MAI BUNÃ 71
32 - PREVEDERE 73
33 - PROBLEMA DIN NOI 75
34 - LOCUL DE DUPÃ MOARTE 77
35 - CUVINTE DE SPERANȚÃ 79
36 - LEGEA MERITULUI 81
37 - A ÎNVÃȚA ȘI A REFACE 83
38 - ÎN MOD PERSONALIZAT 85
39 - ROAGÃ-TE ȘI SLUJEȘTE 87
40 - ASISTENȚA DIVINÃ 89
41 - BINELE TUTUROR 91
42 - DETAȘAREA DE RÃU 93
43 - A CORECTA ȘI A PLÃTI 95
44 - PREZENȚA DIVINÃ 97
45 - PEDEPSELE DE DUPÃ MOARTE 99
46 - SARCINI UMILE 101
47 - IERTAȚI, DAR NU EXPIAȚI 103
48 - BOLILE SUFLETULUI 105
49 - PRIN NOI ÎNȘINE 107
50 - BINELE CARE NE LIPSEȘTE 109
51 - LEGILE DESTINULUI 111
52 - LUMILE SUPERIOARE 113
53 - ANGAJAMENTELE NOASTRE 115
54 - LEGEA BINELUI 119
55 - LOCUL PARADISULUI 121
56 - INVOCAȚII 123
57 - PURGATORIU 125
58 - ÎNTOCMAI 127
59 - NOI TOȚI 129
60 - DEZÎNCARNAȚI ÎN ÎNTUNERIC 131
61 - CER ȘI INFERN 133
62 – SPIRITIȘTII ȘI CONFRUNTAREA CU MOARTEA 135
63 - FOCUL MINȚII 137
64 - CÃLÃTORIA DE ASCENSIUNE 139
65 - ÎN FAȚA ZILEI DE MÂINE 141
66 - CONDAMNAȚI 143
67 - FAILIBILITATE 145
68 - SPIRITE PURE 147
69 - SPIRITE RÃTÃCITE 149
70 - MARELE ADIO 151
71 - SÃ SLUJIM MEREU 153
72 - INIMI VENERATE 155
73 - EXPERIENȚÃ RELIGIOASÃ 157
74 - NONSENSURI 159
75 - CREDINȚE 161
76 - ÎNGERI NECUNOSCUȚI 163
77 - LOCURI DE ISPÃȘIRE 165
78 - SARCINI 167
79 - COMPASIUNE ȘI DREPTATE 169
80 - ÎN LUMINA JUSTIȚIEI 171
81 - EVOLUȚIE ȘI LIBER-ARBITRU 173
82 - ÎN FAȚA TIMPULUI 175

Doctrina Spiritistă îți alungă îndoielile explicându-ți că mormântul nu este sfârșitul, așa cum leagănul nu este începutul. El se află acolo și pentru a-ți aminti că orice creatură care se desface de legăturile fizice își continuă drumul în stadiul ce-i era propriu pe pământ și continuă pe cale perfecționării și a ascensiunii.

Pui întrebări lumii religioase cu privire la Justiția Divină.
Doctrina Spiritistă îți potolește frământările explicându-ți că Dumnezeu nu acordă privilegii. Din orice parte a Universului, sufletul primește, în mod inevitabil, de la viață binele sau răul pe care el însuși le oferă.

Tu îți chinui spiritul de parcă ar trebui să respiri într-o închisoare misterioasă de fiecare dată când reflectezi la chestiunile transcendente ale credinței.
Doctrina Spiritistă te liniștește explicându-ți că nimeni nu-i poate forța pe ceilalți în materie de credință. Dar ea subliniază faptul că pentru ca credința să se hrănească cu lumină, trebuie să fie rațională, bazată pe logică, căci, conform Legilor divine, fiecare conștiință este responsabilă de propriul destin.

Trebuie să valorizăm Doctrina care, cu generozitate, ne valorizează. A-i susține integritatea și puritatea în fața lui Iisus care o ratifică înseamnă a urmări perfecționarea noastră și a lucra să atingem uniunea.

06 - GREȘELI
Adunarea publică din 06.02.1961 Partea I, cap. VII, § 27

Este posibil ca supărarea tovarășului tău să fi fost cauzată de un gest nesăbuit din partea ta.
Este posibil să fi fost șocat de o glumă nepotrivită sau de o remarcă inoportună.
Sigur, nu aveai intenția să rănești, dar neînțelegerea iscată de un fapt minor a căpătat proporțiile uriașe ale unui conflict.

Cu alte ocazii, spiritul nostru este cel ce se deteriorează, se tulbură.
Chiar l-am jignit pe semenul nostru.
Furia ne-a orbit discernământul și am proferat un șir de injurii.
Când pretindeam că sfătuiam, am strivit inima celui ce ne asculta.
Din dorința de a vorbi deschis și pe față, limba noastră s-a înveninat.
Sub pretextul consolării, am adâncit răni deja deschise.
În acest fel s-au instalat rapid distanța și ura.

Dacă conștiința te acuză, repară-ți greșeala cât mai este timp.