Unele taine dezvăluite ale tarotului

Tarotul este, datorită ideogramelor sale, o reprezentare a ideilor, de la simplu la complex. Nu putem gândi fără să ne reprezentăm ideile. Tarotul este o mașină de gândit. Nu putem citi dacă nu cunoaștem semnele sau literele si, în cazul de fată, semnele si literele. Tarotul conține simbolismul si explicația grafică a 22 de litere ale alfabetului sacru, precum și toate semnele ce permit citirea sau scrierea. Tarotul este o grilă ce permite traducerea tuturor hieroglifelor.

1. - Jocul de tarot 7
2. - Despre alphabetum 7
3. - înțelepciune sau nebunie 8
4. - Despre câteva etimologii preliminare 9
5. - Taro-muzica 9
6. - Marea artă 10
7. - Despre puterea magică a imaginilor și a numelor 10
8. - La fel în plan involutiv 10
9. - Tarotul este o logică ce duce la cunoaștere 11
10. - Legile gândirii 13
11. - Un exemplu de zece arcane din tarot 14
12. - Limitele analogiei 15
13. - Cele xxii de arcane majore 16
14. - După cele xxii de litere, sunt cei zece sefiroți 17
15. - Poziționarea sefiroților după sfânta cabală 18
16. - Limba ebraică, limbă sacră 19
17. - Tabelul filiației alfabetelor 20
18. - Rezumatul filiației 21
19. - Alfabet runic vechi cu 24 de semne (futhark) 22
20. - Cabala, teologie și exegeză 23
21. - Despre exegeza biblică 24
22. - Esoterism și teologie 25
23. - Cheia marilor mistere, claviculele și sfânta biblie 26
24. - Despre tarologie 27
25. - Tarotul este o cabală restrânsă 27
26. - Ce ne oferă tarotul 28
27. - Combinatorica și logica 29
28. - Combinatorica lui raymond lulle 30
29. - Tarotul permite să înțelegem puțin câte puțin misterele... 32
30. - Există educația, cultura, studiul, erudiția... 32
31. - La ce i-ar folosi omului să fie inițiat în domeniul ocult... 33
32. - Fonetică și reprezentativitate 34
33. - Numerele, literele și semnele celor 22 de arcane majore 35
34. - Semnificațiile elementare ale celor 22 de arcane majore 36
35. - Prin analiza ideografică 37
36. - Vi = 1 + 5 xv = 1 + 5 = vi 38
37. - Numărul este o realitate metafizică esențială și supranaturală 39
38. - Iată un exemplu clasic 39
39. - Cuaternarul aduce ternarul la unitate 40
40. - Cât despre v 41
41. - Arcane 42
42. - Aritmologia esoterică a celor treizeci și șase de arcane 43
43. - Numere, cuvinte și tarot 44
44. - Cum? De ce? 45
45. - Combinatorica poetistă 45
46. - Considerații vechi asupra combinatoricii lui Iulie 46
47. - Tabele multiplicative de idei 48
48. - Despre metoda jacotot 49
49. - Descartes 50
50. - Cabala 50
51. - Despre cele trei metode 50
52. - Combinatorică și tradiție inițiatică 51
53. - Despre necunoașterea cheilor 52
54. - Despre cele șapte principii 53
55. - Propedeutica 54
56. - Când vom fi în arcana x 54
57. - Cabala este baza tuturor combinatoriilor 55
58. - Cabala provine din misticismul evreiesc 55
59. - Să-l ascultăm pe lao-tse 56
60. - Muzica poate fi o combinatorică 56
61. - Despre eficiența de talisman a combinatoricii 57
62. - Datorită numerelor... care sunt arcane, care sunt chei 57
63. - Pătratele magice 57
64. - De la combinatorică la golem 57
65. - Nu rezumați cabala, ci pătrundeți în ea 58
66. - Un cuvânt sacru: iod he vau he 58
67. - De la enumerare la sefiroți, de la sefiroți la creația lumilor 58
68. - Scara tonurilor 59
69. - Vizibilul este produsul invizibilului 59
70. - Schema colorării 60
71. - Spațiu și timp. Calitate și cantitate 60
72. - Cărțile de joc 61
73. - Jocul este diavolul 62
74. - Erudiția nu este decât un element 63
75. - Cabală, astrologie și alchimie 64
76. - Reducția teosofică 64
77. - Adunarea teosofică 65
78. - Teoria temei combinatorice 65
79. - Prima operațiune de plasare a termenilor 66
80. - A doua operațiune de adunare 66
81. - A treia operațiune de lectură a planurilor 67
82. - Exemplul celor trei arcane luate la întâmplare 68
83. - Prima alegere de cinci arcane 68
84. - Cum să găsim arcanele indicate ale celor patru colțuri 69
85. - Cum se citește o temă de tarot în combinatorica simplă 71
86. - Sentimente, dorințe și proiecte 71
87. - Cele două triunghiuri 72
88. - Trecut, prezent, viitor 72
89. - Operațiuni ale inteligenței 73
90. - Onomantica 73
91. - Un exemplu 74
92. - Un nume poate conține tot programul unei vieți 74
93. - Despre numere și tarot 74
94. - Câteva numere încântătorii 75
95. - Numere divinatorii 75
96. - Înainte de a vedea arcanele una câte una 76
97. - Or, adevărul există 77
98. - Arcana i 79
99. - Magicianul 79
100. - Despre unitate în arcana i 80
101. - Despre arcana unu, deci despre numărul unu 81
102. - Arcana ii numită a papesei 85
103. - Arcana ii 85
104. - Simbolismul lunii 86
105. - Ce trebuie să subliniem 87
106. - Binar și diversitate 88
107. - Dacă am medita la arcana ii cum trebuie 88
108. - Știință și divinație 90
109. - Problemă 91
110. - Misterul lui ii în v 91
111. - Exemplul conduitei care trebuie oferită în arcana ii 92
112. - Arcana iii 94
113. - Totul este întreit 94
114. - Arcana iii este arcana afirmării personalității 95
115. - Ca să ne amintim 95
116. - Arcana iiii 97
117. - „Sursa a tot ce a primit ființa” 98
118. - Acest limbaj misterios pentru mulți 98
119. - întoarcerea la unitatea totului 100
120. - In plan politic iii trebuie să se înțeleagă cu v 100
121. - Indicație practică in arcana iiii 101
122. - Arcana v 102
123. - În planul bisericii 102
124. - Ce trebuie spus tn arcana v 103
125. - Datoria sfătuitorului 103
126. - Arcana vi 105
127. - Schema hexagonală 106
128. - Această concluzie in arcana vi 106
129. - Arcana vii 108
130. - Arcana vii corespunde triumfului, desăvârșirii operei 108
131. - Contemplarea poetistă in arcana vii 110
132. - Corespondențele religioase și inițiatice ale septenarului 112
133. - In arcana vii... se plasează, secret, arborele senrotic 112
134. - Arcana viii 114
135. - Cabala evului mediu 114
136. - Vechiul testament este prefigurarea celui nou 115
137. - Acest fapt explică totodată „erorile” 115
138. - Justiția 116
139. - „O balanță ale cărei talere sunt pretutindeni și centrul nicăieri” 116
140. - Instrumentele arcanei viii 117
141. - În concluzie 118
142. - Pentru a mântui vinovatul 118
143. - În arcana viii 118
144. - Numărul opt este cel al învierii 119
145. - Arcana viiii 120
146. - V.I.T.R.I.O.L. 121
149. - Cel acceptat în frăție vorbește în tăcerea arcanei viiii 121
150. - Vitriolum! 122
151. - Vocea interioară 123
152. - Rezoluții 123
153. - Despre mărturia reciprocă 124
154. - Comuniunea fraternă a capacităților comprehensive 124
155. - Sfat către adept 125
156. - Trei câte trei 125
157. - Prudență, tăcere, repaos și metodă meditativă 125
158. - Analiza secretă a ființei 126
169. - Arcana x 131
170. - Comentariu 131
171. - Filosofie și cabală 132
172. - Arcana xi 134
173. - Meditația învățată prin exemplul din arcana xi 134
174. - Meditații despre forță 135
175. - Rugăciunea pregătitoare 135
176. - După rugăciunea preliminară 136
177. - 2° Primul preludiu 136
178. - Al doilea preludiu 136
179. - 3° Primul punct al meditației 136
180. - Al doilea punct al meditației 136
181. - Al treilea punct 137
182. - Forța de sus-forța de jos 137
183. - Bruta dorește-bruta este vrăjită 138
184. - Concluzii 138
185. - Șarpele din umbră 138
186. - Frumoasa și fiara 139
187. - De unde acest paralelism 139
188. - 5° Concluzii privind persoana care meditează 139
189. - Munca inițiatului 140
190. - Munca aspirantului la inițiere 140
191. - Adevărata forță 140
192. - Concluzii înainte de încheierea meditației 140
193. - Despre metoda ignațiană 141
194. - Arcana xii 142
195. - În arcana xii 142
196. - Ce reprezintă spânzuratul 142
197. - Despre câteva concordanțe 143
198. - În plan astrologie 143
199. - În plan alchimic 143
200. - În lumea tenebrelor 144
201. - Doisprezecele 144
202. - După înălțimea sa peladan 144
203. - Alte concordanțe în arcana doisprezece 145
204. - Concordanța arcanei doisprezece în privința esteticii 147
205. - Concluzie la arcana doisprezece 147
206. - Cavalerismul ideilor 148
207. - Apostolii și zodiacul 148
208. - Spânzuratul 149
209. - Trebuie să domolim stupiditatea cărnii 149
210. - Spânzuratul este legat de piciorul stâng 150
211. - Ansamblul corpului atârnat cu capul în jos 151
212. - Corespondența celor douăsprezece simple 152
212 Bis - Corespondența celor douăsprezece simple 153
213. - Arcana xiii 155
214. - Arcana xiii 155
215. - Arcana xiii este simbolul acestui număr 157
216. - Arcana xiiii 159
217. - În arcana xiiii, trebuie să ne amintim 160
218. - Arcana xiiii 160
219. - Reversibilitate 161
220. - Ritmul și numărul 162
221. - Echilibrul-numere și ritmuri 164
222. - După bruegel cel bătrân 166
223. - Pânze de idei 166
224. - Arcana xv 168
225. - Forța majoră 168
226. - Atenție! Xv = vi = ezitare, alegere între două căi 169
227. - Diavolul 170
228. - Marele bernanos 172
229. - Trei gânduri ale lui blanc de saint bonet 174
230. - Arcana xvi 175
231. - Caracterul implacabil al destinului 175
232. - Ideal și religie 176
233. - Arcana xvii 178
234. - Știința 178
235. - Ocultismul 179
236. - Cunoștințele noastre 179
237. - Astfel, sunetul și culoarea 180
238. - Iubirea este cea care încarcă ambianța 180
239. - Fără diversitate nu poate exista armonie 181
240. - Legile 181
241. - Primele grupuri de ființe. „Ființele” sistemului solar 182
242. - Al doilea grup de ființe. Ființele materiale autentice 183
243. - Al treilea grup de ființe. Ființele vii 183
244. - Umanul 184
245. - Atracție universală 184
246. - Gravitație 185
247. - Kant și balzac 185
248. - Arcana xviii 187
249. - Luna 187
250. - Spiritualitate 188
251. - Maleficul și beneficul 188
252. - Dorințele din inima bărbatului 189
253. - Cu această arcană debarcăm pe malurile melancoliei 190
254. - Un mare doliu secret îmi umple sufletul de plictis 191
255. - Reflecție 191
256. - Cea mai bună concluzie a arcanei xviii 192
257. - Comportament pentru consolare 192
258. - Arcana xviiii 194
259. - Soarele 194
260. - Arcana xx 197
261. - Descriere 197
262. - Arcana xxi 200
263. - Xxi 200
264. - O = nebunul = ateul stupid 202
265. - Introducere la studiul arcanelor minore 202
266. - Culori și puteri 204
267. - Tarotul este uneori numit: biblia nomazilor 206
268. - Primele zece numere aplicate arcanelor minore 207
269. - „Culorile” arcanelor minore 207
270. - Cele patru „culori” 208
271. - Iată, după doctorul marc haven, un bun tabel pentru 209
272. - Arcana xxiii 210
273. - Arcana xxiiii 210
274. - Arcana xxv 211
275. - întotdeauna in arcana xxv 212
276. - Arcana xxvi 212
277. - Arcana xxvii 213
278. - Arcana xxviii 213
279. - Arcana xxviiii 214
280. - Arcana xxx 214
281. - Arcana xxxi 215
282. - Arcana xxxii 215
283. - În ceea ce privește „culorile” 217
284. - Arcana xxxiii 217
285. - Arcana xxxiiii 218
286. - Arcana xxxv 218
287. - Când arcana xxxv este reprezentată de trei regine 218
288. - Arcana xxxvi sau a regilor 219
289. - Arcana xxxvi 220
290. - Ultima arcană: xxxvi = 666 221

Soarele strălucește la stânga Magicianului. Soarele este simbolul iradierii și a emanației fluidice pe care Magicianul trebuie să știe să o utilizeze pentru Binele său și pentru Binele celor care i se adresează, adică pentru evoluția tuturor ființelor, bărbați și femei. Luna, la dreapta Magicianului, aspirantă, cu forma arcuită, va servi drept martor când Soarele va dispărea.
Optul răsturnat ce domină capul Magicianului este semnul infinitului Naturii creatoare, la care iau parte Magicianul și toate celelalte figuri pe care le vom vedea dominate de acest semn.
Magicianul este Preot, Poet și Cavaler, el reprezintă simbolul celor trei Regi Magi avut în vedere de poetism. El poartă sabia și potirul și îl vrăjește pe șarpe. Atitudinea Magicianului exprimă puterea, calmul, seninătate, maiestatea și, mai ales, voința inițiatoare, suverană și creatoare.
Totuși, în funcție de ceea ce se va dezvălui puțin câte puțin în cursul lucrării de față, Magicianul (Măscăriciul, în alte versiuni) devine, pentru postulanții la inițiere: sfătuitorul fratern ce ghidează în arcana I sau V, pentru a călăuzi spre IUI, VII,X și XVIIII.

100. - DESPRE UNITATE ÎN ARCANA I

Unitatea simbolizează, printre alte lucruri, identitatea și existența. Aceste două entități necesită armonie în propria ființă și conservare.
După S. M. Ragon, cifra 1 simbolizează omul viu ce stă în picioare, el menționând: „Omul este singurul dintre ființele vii care se bucură de această capacitate. Adăugând un cap, am obținut semnul P al paternității, al puterii creatoare”. Semnul P vine din ebraicul coph și înseamnă XVIIII în ordinea arcanelor, sau 100.
Apropierea realizată de S. M. Ragon se justifica prin această egalitate sau reducție teosofică:
XVIIII = 1+9 = X= 1 + 0 = 1,
de asemenea: 100 = 1.
După abatele E. Bertaud: „Orice am putea gândi despre Cabală, nu putem contesta faptul că ea a contribuit mult la dezvoltarea simbolismului și a numerelor în special. Ei îi datorăm ceea ce numim astăzi: adunarea și reducția teosofică, prin care se confirmă simbolismul numerelor. Astfel, spre exemplu: 1+2, binarul în acțiune, dă 3, realizarea; 1 + 2 + 3 = 6, prin intermediul evoluției, 1 + 2 + 3 + 4=10, ce ne duce la unitatea de pornire: căci 10 = 1 la o octavă superioară. (0 nu contează ca număr). De asemenea, 7, ce echivalează cu 4 (numărul creației) + 3 (numărul Trinității) indică astfel uniunea creației cu Autorul ei; sau cu 6, armonia dobândită, + 1, unitatea divină, uniunea seriei de șase cu Principiul său, este, de asemenea, semnul ascuns al reîntoarcerii la Unitate, căci 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 = 28, și 2 + 8 = 10 și 10 = 1, reîntoarcerea la unitate în timpul odihnei din cea de-a 7 zi101”.
Lucrarea Abatelui E. Bertaud se sprijină pe Nihil obstat și pe Imprimatur din 22 octombrie 1946.

101. - DESPRE ARCANA UNU, DECI DESPRE NUMÃRUL UNU

Se cuvine să cităm două pagini frumoase ale lui Rene Capdet, extrase dintr-un studiu despre Formarea ființelor, în viziunea sfântului Augustin (Formation des Etres d”apres saint Augustin). Acest studiu a fost publicat în Bulletin de Litterature ecclesiastique de l”Institut catholique de Toulouse nr. 1 și 2, ianuarie 1936 (paginile 28-30):
„Pentru Platon, inteligența este, înainte de toate, facultatea de a determina măsurile în ființe, de a le surprinde limitele cunoscându-le formele. Dar arta măsurii este dublă: putem compara un lucru cu un altul, mai mare sau mai mic, având astfel o măsură relativă; sau îl putem compara cu un etalon, cu 0 unitate de măsură considerată absolută, ceea ce este mai bine. Această ultimă măsură, transcendentă lucrurilor măsurate, este Binele.