Tainele Egiptului

De același autor 4
Lista de referințe 6
Glosar 6
Prefață 7

CAPITOLUL 1 ENERGIA INVIZIBILÃ
1. Limitele științei 9
2. A doua cale a cunoașterii 10
3. Legătura cu Universul 10
4. Cunoașterea superioară 11
5. Spiritualitatea profundă a Egiptului antic 12
6. Primul pas în Invizibil 12
7. Puterea iradiantă a divinităților 15
8. Transmiterea energiei 16
9. Obiecte iradiante 18
10. Omul emite radiații 22
11. Cunoștințe actuale despre aură 23

CAPITOLUL 2 VINDECAREA SPIRITUALÃ
1. Miracolele 27
2. Omul - canal de manifestare a Energiei 28
3. Impunerea mâinilor 31
4. îmbrățișarea energizantă 39
5. Omul cere, zeii ascultă 42
6. Cei care s-au vindecat miraculos 47
7. Cunoștințe actuale despre vindecarea spirituală 52

CAPITOLUL 3 DEDUBLÃRILE
1. Omul este mai mult decât trupul său! 54
2. Corpul uman și ființa psihică 55
3. Desprinderea sufletului ca urmare a morții 55
4. Prezența Umbrelor 59
5. Dedublarea celor vii 63
6. Pseudogrupurile enigmatice 68
7. Cunoștințe actuale despre dedublări 70

CAPITOLUL 4 APARIȚIILE
1. Descrierea apariției 72
2. Povestiri despre fantome 73
3. Apariții ale zeilor 74
4. Stela lui Patauret 77
5. Un document decisiv 78
6. Cunoștințe actuale despre apariții 79

CAPITOLUL 5 PREMONIȚII
1. Stăpânul interior 81
2. Cei doi Lei 82
3. Șarpele care își mușcă coada 83
4. Catafalcul lui Tutankhamon 85
5. Tehnica oracolară 87
6. Stela lui Paser 88
7. Prezicerea sfârșitului Lumii 90
8. Cunoștințe actuale despre premoniții 91

CAPITOLUL 6 STAREA DE TRANSÃ ȘI EXTAZUL
1. Mutația mentală 93
2. Influența durerii 97
3. Inducerea stării de transă prin ritm 98
4. Inspirația intelectuală 100
5. Protecția în timpul somnului 103
6. Umbrele ostile 104
7. Posedații de la Esna 105
8. Chemarea către Lumină 106
9. Calea interioară 111
10. Cunoștințe actuale despre extaz și starea de transă 117

Planșe 119

CAPITOLUL 1

Energia invizibilă

1. Limitele științei

Ca să fii un savant, trebuie să vrei să fii neutru. Lumea este formată dintr-o colecție de obiecte. E bine să le studiezi cu imparțialitate. Pe calea rațiunii, întreaga realitate va fi explicată într-o zi; omul va deține cunoașterea universală.
Aceasta era concepția care odinioară exalta cercetarea științifică și îi inspira un optimism cuceritor. Lumea? Un creuzet de materie și de energie, în care o anumită cauză va produce întotdeauna același efect.
Dar asemenea concepte care confereau științei legitimitate se văd astăzi în pericol de a fi demolate de însăși cercetarea științifică; masa și energia au devenit interschimbabile, iar principiul cauzalității și-a pierdut o parte din validitate. In prezent, omul se vede cufundat într-un creuzet în care sunt amestecate multiplele frecvențe ale unei singure Energii. El știe că lumea familiară a obiectelor nu este decât o parte infimă, aceea a vibrațiilor joase, pe care o vede - într-un fel vorbind - ca o pânză opacă, pe fundul unui vas imens. El știe că ”realitatea” explorată de el nu este decât o fațetă a unui univers multidimensional ștrangulat de către percepția umană limitată. In definitiv, el știe că Realitatea Supremă depășește contururile oricărei reprezentări conceptuale. Rațiunea savantului, ancorat numai în planul obiectiv, își dovedește astfel limitele sale.

2. A doua cale a cunoașterii

Oare această infirmitate umană nu se datorează ea imperfecțiunii instrumentului utilizat care este rațiunea? Cu o lingură aduni un lichid, nu o flacără, iar omul, ”mare gânditor”, nu acceptă decât o lingură. O așază deasupra flăcării; aceasta se stinge imediat. Greșeala nu este oare aceea de a considera că rațiunea critică reprezintă întregul spirit uman și singurul lui instrument de cunoaștere? Atât timp cât omul nu va admite că putem cunoaște și prin alte modalități decât cele urmate de către spiritul logic, ”închisoarea umană” va rămâne cu porțile ferecate.
De fapt, ființa umană dispune și de alte surse de informație care sunt independente de limitele spațiului și timpului. Cine n-a cunoscut vreodată, premoniții subite, de pildă? Iată că în asemenea cazuri, alarma este dată în apropierea unui pericol pe care nu-l anunță niciun semnal senzorial. Este ca și cum evenimentul ce urmează să vină împinge primele sale valuri înainte ca să se producă.