Lecția 1
Când le prezentați copiilor acest
concept, poate doriți să începeți...
...amintindu-le că, înainte de a veni pe
Pământ, sufletele noastre, care sunt toate parte din Dumnezeul infinit, au
cunoscut perfecțiunea pură, pacea și iubirea. însă, în puritatea formelor
noastre spirituale fiind, ne-am dat seama că nu vom putea trăi cu adevărat
experiența acelor concepte minunate deoarece nu am cunoscut sau nu ne-am
confruntat cu opusul lor.
Cu alte cuvinte, pentru a aprecia
iubirea a fost nevoie să trăim experiența lipsei de iubire. Pentru a aprecia
pacea a fost nevoie să știm cum este să trăiești fără pace.
Am venit pe Pământ ca suflete Divine în
trup uman pentru a trăi experiența sinelui-Dumnezeu în formă umană. Ca parte a
acestui proces, alegem să uităm o parte din cunoștințele noastre spirituale
pentru a ni le putea reaminti în contextul existenței umane, dar adânc în
sufletul nostru avem acces la tot ce înseamnă Ființa noastră (Dumnezeu). Parte
din această ființă este capacitatea Dumnezeiască de a ne crea propria
realitate, hotărând noi înșine cum vrem să percepem viața. Realitatea ta și
realitatea mea pot fi complet diferite în aceeași situație dată - și asta
pentru că ne construim din mers propria experiență față de situația respectivă.
Adică putem controla felul în care ne simțim într-o situație și modul în care
ea ne afectează. Această strategie va începe prin a vă oferi instrumentele
necesare pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă faptul că sunt parte din
Dumnezeu și, prin urmare, sunt creatorii propriei vieți și că nimic nu este
planificat dinainte cu privire la existența lor. Vă vom arăta apoi cum să
prezentați conceptul conform căruia copiii dețin controlul asupra propriilor
reacții la modul în care sunt tratați de ceilalți și înțeleg că, deși nu putem
controla felul în care ceilalți se poartă cu noi, putem controla cât de mult
(sau cât de puțin) acceptăm asta și cât de mult ne afectează.
Lecția 2
Analizați modul în care își înțelege
copilul ființarea, locul său în lume...
...și conceptul lui de Dumnezeu, prin
intermediul unei conversații care să includă următoarele teme de discuție.
Ce este Dumnezeu?
îndemnați-l pe copil să înceapă să se
gândească la propria lui relație cu sau în raport cu Dumnezeu. Intrebați-l:
”Cine ești tu în raport cu Dumnezeu?” Analizați ideea conform căreia
copilul este Dumnezeu. întrebați-1: ”De ce ai venit TU aici?”
Pentru unii copii, faptul că li se spune
că sunt Dumnezeu nu este o noutate; pentru alții, asta poate părea ceva ciudat,
neobișnuit și neverosimil. Dați-i copilului libertatea de a-și manifesta prima
reacție la afirmația voastră că el este Dumnezeu! Atât pentru copii, cât și
pentru adulți s-ar putea să fie greu de înțeles ideea aceasta de a fi una cu
Dumnezeu, nu numai ca vlăstar al lui Dumnezeu, ci și ca parte propriu-zisă din
Dumnezeu. Acceptați-i reacția, oricare ar fi ea. Nu există răspunsuri greșite; fiecare
înțelege atunci când e pregătit să înțeleagă și este extrem de important să-i
lăsăm să asimileze aceste concepte în mod firesc.
• Cine este Dumnezeu? Tu ești Dumnezeu?
O plantă este Dumnezeu? Vecinul tău este Dumnezeu?
• Ce înseamnă să fii Dumnezeu?
• Ce înseamnă să creezi?
• Ce înseamnă să decizi?
• Cine te controlează pe tine,
acțiunile, gândurile și credințele tale? |