Problema
e că în ziua în car e veți fi acolo nu veți avea timp de gândire, iar dacă
ezitați o secundă, veți fi imediat înhățați de curentul de aer ce vine dinspre
poarta întredeschisă, iar în urma voastră va fi imediat înghesuială - toți
ceilalți defuncți care trec, la rândul lor, prin tunel. Faceți socoteala: câți
bărbați și câte femei mor în fiecare secundă pe pământ? - și care vin din
spate. Va trebui ca alegerea să fie imediată: la dreapta sau la stânga, către
cel cu sabia amenințătoare sau către celălalt, atât de primitor... Iar cei care
nu sunt suficient de rapizi merg, invariabil, către aceeași poartă, ca și cum
ar fi ales deja. Așa cum știți, în viață, a nu alege nimic e tot o alegere. Ei
bine, și în acel moment e la fel.
Să învățăm să gândim repede
Iată de ce, în a patra Cale se insistă
încă de la început pe necesitatea de a învăța să gândim repede. Nu doar conform
modului obișnuit de gândire, intelectual, analitic sau aso-ciativ, ci conform
unui proces intuitiv imediat, care nu se poate forma decât în urma unui
travaliu de observare de sine și de aplicare a anumitor principii. O formă de
gândire care nu cere niciun fel de dezvoltare intelectuală: există și o știm.
Către iluzie, normal! Către lumină -
cea a focului din infern...
Dacă încă nu v-ați dezvoltat această
capacitate interioară de recunoaștere imediată a lucrurilor, în acel moment vă
veți îndrepta cu naturalețe către lumina strălucitoare, acolo unde se mănâncă
bine, unde e cald, unde oamenii vă flatează, unde credeți că sunteți iubiți... Veți
merge în brațele celui care ține deja poarta întredeschisă și care se cheamă
Lucifer sau Arhiman. Către el veți merge, către maestrul iluziei, care vă va
deschide larg poarta. Însă, odată intrați, vă veți da seama că acea lumină atât
de impresionantă de afară sunt cărbunii din infern.
De ce un paznic atât de sever la
cealaltă poartă? De fapt, este Arhanghelul Mihail. Pentru ca intrușii să nu
pătrundă: toți vanitoșii, lacomii, mincinoșii, toți cei care se tem... Pe prima
poartă poate să intre cine dorește, cu toții sunt primiți, însă într-un loc ca
paradisul nu pot fi lăsați să intre oameni care ar face din acest paradis un
infern. Dacă Dumnezeu 1-a așezat acolo pe Arhanghelul Mihail cu aerul lui
sever, e pentru a-i speria măcar pe toți cei care se tem încă. De aceea o
astfel de trăsătură de caracter trebuie înfrântă pe parcursul vieții. Ca toate
celelalte...
Dacă lăcomia voastră e încă foarte mare,
veți merge tot către cel care vă spune: „Vino, aici e de mâncare, de băut, de
toate...”. Celuilalt, rigid și sever în fața porții sale, lăcomia voastră
nu-i e deloc pe plac... Iar dacă minciuna e cea pe care încă o purtați în voi,
ei bine, veți crede minciunile farsorului, acolo, în fața porții sale.
Dar dacă, în urma unui travaliu asupra
propriei per-soane, v-ați dezvoltat capacitatea de a recunoaște imediat
ființele și lucrurile, nu veți avea nicio ezitare: veți merge către arhanghel. In
spatele ușii, acesta păstrează ascunse toate comorile...
Încă o posibilitate: în spatele ușii
e cineva în care aveți mare încredere
Din fericire, există și o altă
posibilitate și, pentru cei mai mulți dintre voi, e chiar singura șansă: să fi
avut în viață un prieten adevărat, de preferat pe cineva care să fi urmat în
mod real Calea și despre care putem spune că a făcut o alegere bună. |
Adevăr Divin
