În realitate, noi toți visăm. Când
omul se trezește pe deplin, el știe că planetele sunt gânduri, sorii și lunile
sunt gânduri, iar propria sa conștiință este spațiul care le susține pe toate.
El începe să-și dea seama că întreaga lume este un gând. De exemplu, el devine
conștient de faptul că trupul nu este real, ci este un gând sau o idee ce are
loc în conștiință, Corpul nu poate exista în afara conștiinței. Omul trezit
spiritual își dă seama că nu există absolut nicio realitate în materie sau în
corpul uman - materia este o masă de idei și de convingeri. Omul dă viață
ideilor și convingerilor, atât timp cât le crede. Când nu se mai încrede în
credințele eronate, aceste idei nu mai au viață.
Omul nu a fost născut și nu va muri niciodată, căci nu există
moarte. Moartea este o idee ce există în minte. Atât timp cât omul crede în
moarte, el va fi obligat să o experimenteze. Ființa umană nu are nici început,
nici sfârșit - ea a existat dintotdeauna, așa cum Dumnezeu a existat în
veșnicie și așa cum va fi mereu. „Dumnezeu și omul sunt Unul.”„Eu și Tatăl
suntem Unul.”
Omul care citează mereu așa-zisele autorități sociale,
pentru a dovedi teoriile moderne despre reîncarnare, este în realitate un om
fără autoritate. Este o ființă slabă, care îi privește pe ceilalți ca fiind
maeștri și adepți. Nu numiți pe nimeni maestru. „Nu întrebați pe nimeni de
sănătate pe drum.” Întâmpinați-L pe Dumnezeul lăuntric, împărăția lui
Dumnezeu se află în voi înșivă, iar dacă cineva vă spune: „Privește aici!
Privește acolo!”, nu-l ascultați, căci împărăția Cerurilor se află, în
realitate, în inima omului.
Unde este Adevărul? În voi înșivă. „Priviți înlăuntru -
cercetați Scripturile”, a spus Iisus. Aceasta înseamnă că totul a fost
înscris în mintea dumneavoastră subiectivă, „încă de la zidire”. întreaga
cunoaștere se află în interior, întreaga înțelepciune este acolo, toate
ființele care au trăit vreodată există înlăuntrul vostru acum. Puteți proiecta
înfățișarea oricărei ființe vii, din prezent sau trecut, căci toate ființele
sunt stări ale conștiinței - manifestări ale atributelor minții. Toate stările,
frecvențele, atributele și vibrațiile se află în interiorul vostru, deoarece
Dumnezeu însuși se află în interior și El nu poate fi divizat -totul este
conținut în parte. Hristos nu poate fi divizat, căci Hristos înseamnă
conștiința. Sinele subiectiv al omului - omul cristic, numit și omul-îisus
Hristos sau omul-Dumnezeu - știe că toate ființele se află în el însuși. El
știe, obiectiv vorbind, că toate ființele sunt proiecții în spațiu ale lui
însuși - Omul, unica Ființă.
Există mii de cazuri în întreaga lume, în care oamenii și-au
pierdut complet fosta lor identitate și personalitate, și-au asumat vieți noi,
au profesat alte servicii, iar în unele cazuri chiar s-au recăsătorit. Acești
oameni au fost victime ale amneziei, pierderea memoriei - incapabili să-și
aducă aminte de viețile lor de până atunci. Nu și-au putut aminti de fostele
soții sau de copii, nu au păstrat amintiri despre fostele profesii sau
ocupații. Ei și-au asumat un nou rol în viață. Au fost schimbați în totalitate,
deoarece și-au schimbat conștiința. Tot ce există este conștiință!
Haideți să încetăm a cita autoritățile pe teme spirituale.
Atât timp cât vom cita diferite autorități, noi încetăm să fim autoritatea.
Întreaga putere ne este dată în Cer și pe Pământ. Să o folosim. Din punct de
vedere spiritual, cu toții suntem victime ale amneziei. Am uitat cine suntem cu
adevărat și continuăm să ne spunem că suntem niște viermi în țărână.
Să luăm exemplul unui om care merge la culcare, iar atunci
când se trezește el uită complet cine este și se îndreaptă către o mahala
mizerabilă. Viața lui socială devine viața de mahala. Prietenii săi, știind ce
s-a petrecut cu el, caută să-l convingă să se întoarcă la viața sa anterioară.
Însă, din cauza amneziei, modul său anterior de viață este șters în întregime
din memoria sa. El crede că locul său este în mahala si doar zâmbește la aceste
cunoștințe vechi pe care nu le mai cunoaște. El accepta ca fiind real rolul pe
care ii joaca acum.
Însă vine și ziua când memoria sa este restabilită, iar el
se trezește și își recunoaște adevărata poziție socială. Cu siguranță și
promptitudine, el se întoarce la mediul demn de educația sa, mirându-se să vadă
că a trăit în mahala. Ceea ce s-a petrecut a fost un vis, un vis al
irealității. „Deșteaptă-te, tu care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te
va lumina.” (Efeseni 5:14) Să ne trezim la Realitate și să ne întoarcem în
casa Tatălui nostru. „Voi toți cei însetați, veniți la ape, chiar și cel ce
n-are bani! Veniți și cumpărați bucate, veniți și cumpărați vin și lapte fără
bani și fără plată!” (Isaia 55:1)
Omul nu trebuie să sufere de amnezie pentru a-și modifica
conștiința. Poate citi capitolul 10 din Cartea 1 a lui Samuel și poate învăța
cum să se transforme în alt om. Iar aceasta se făptuiește prin rugăciune.
Amintiți-vă povestea băiatului născut din părinți modești, într-o iesle, ce
avea toate dezavantajele sociale și financiare pe care le putea avea cineva în
acea perioadă a istoriei. „Poate ieși ceva bun din Nazaret?” (Ioan 1:46).
Cuvântul „Nazaret” simbolizează înmugurirea, creșterea, iar omul trebuie
să fie mereu vigilent să nu disprețuiască ziua micilor începuturi.
Copilul Iisus a umblat pe pământ și s-a imaginat pe sine ca
fiind omul perfect, capabil de a vedea perfecțiunea în toate. El a simțit în
sine însuși realitatea dorinței și ea a devenit convingere profundă. Odată ce
și-a imaginat starea dorită și a conștientizat realitatea stării imaginate,
toate calitățile necesare pentru îndeplinirea acelei stări au răsărit
înlăuntrul său. Ele au fost mereu acolo, dar a fost necesar să fie recunoscute
înainte de a fi manifestate în lumea umană. Acest băiat a făcut așa cum a
predicat Samuel să facă omul: „Când vei intra în cetate, vei întâlni o ceată de
proroci coborându-se de pe înălțimea pentru jertfă, cu lăute, timpane și
fluiere... Vei proroci cu ei și vei fi prefăcut într-alt om.” (1 Samuel
10:5-6) |