Iată-ne ajunși la
volumul 5 al seriei Radu Cinamar ce a devenit celebră odată cu apariția, în
2004, a controversatului „Viitor
cu cap de mort”. După o pauză de 7 ani, autorul uimește și de
această dată prin subiectul
provocator adus în discuție.
Radu Cinamar descrie în mod unic ce înseamnă cu adevărat interiorul Pământului,
cum se poate ajunge acolo, ce se poate simți și care sunt efectele care decurg
dintr-o astfel de experiență. El povestește în detaliu unele dintre călătoriile
sale în această zonă a planetei, însoțind adeseori descrierile sale cu schițe
edificatoare.
„Probabil mulți cititori își
imaginează că Marea Galerie și Sala Proiecțiilor reprezintă un fel de „muzeu”
în care afluxul de oameni este continuu și destul de intens. Aici problema
constă în a înțelege corect natura descoperirii care a fost făcută. Ea comportă
o serie de caracteristici care de multe ori sunt bulversante pentru psihicul și
mentalul ființei umane. Cred că cea mai potrivită redare a situației ar putea fi făcută
prin expresia: „o neașteptată transformare de comportament și gândire”, imediat
după ce se pătrunde în Marea Galerie. O dată ce ajungi în Sala Proiecțiilor,
mintea tinde să fie izolată de amintiri sau de gânduri secundare. Într-un fel
care cu greu poate fi descris, ea este cumva „suspendată” și „liniștită”.
Gândurile sunt rare și ele se îmbină cu un gen de emoție foarte profundă, având
aproape un caracter sacru. La început, atunci când am vizitat pentru prima dată
locul, am crezut că această senzație este generată de măreția extraordinară a construcției și a
spațiului de acolo, de tehnologia foarte avansată și de ineditul situației în
care ești pus atunci. Totuși, în anii care au urmat mi-am dat seama că
fenomenul se repetă identic, ceea ce înseamnă că el nu se datorează unor
tendințe subiective, ci este o consecință a vibrației foarte speciale care
există în acel loc.
Impresia generală este aceea
de „altă lume” și aceasta nu doar prin specificul tehnologiei și al obiectelor
din interior, ci mai ales printr-o „cunoaștere intuitivă”, care apare și
modifică natura gândurilor și acțiunilor. Impulsul meditativ și de relaxare
este foarte accentuat, iar lăuntric apare un gen de elan nedeslușit spre
lucruri nobile, elevate, spre tot ceea ce este bun, frumos și plin de o
aspirație înălțătoare.
Ne-am dat repede seama că
accesul în acel loc special poate fi oferit doar unei anumite categorii de persoane,
care trebuie să aibă o pregătire adecvată din punct de vedere psihic și mental.
Chiar și persoanele care au asigurat sarcinile de rutină pentru un timp au
trebuit alese din rândul ofițerilor superiori sau au trebuit să urmeze cursuri
de pregătire speciale. Fără un antrenament psiho-mental adecvat nu se poate
pătrunde în interiorul Sălii, decât cu riscul unor manifestări ulterioare
bizare. Cezar mi-a povestit că aceste aspecte au fost înțelese abia după ce s-a
observat comportamentul straniu al unor soldați, care prin natura situației au
fost prezenți în cadrul complexului din interiorul muntelui imediat după
descoperirea lui. Acei oameni păreau rupți de realitate și nu au reușit să-și
revină complet decât după câteva săptămâni. Funcțiile motorii sunt de asemenea
afectate: mișcările devin rigide, trupul se mișcă greu, iar privirea rămâne
ațintită într-un singur punct, chiar dacă există stimuli sonori și vizuali
puternici.
Tocmai de aceea s-a pus în
mod special problema stabilirii unui program de pregătire și a unor teste
adecvate pentru persoanele care pătrund acolo. O dată cu înființarea secțiunii
de contrainformații din cadrul Departamentului, pe care o conduc, am revizuit
în mare parte acel protocol și l-am adecvat necesităților de moment.
Acesta a fost mereu unul
dintre punctele sensibile în discuțiile cu partenerii noștri din alte state. Ei
par să nu înțeleagă faptul că Sala Proiecțiilor reprezintă mai mult decât o
simplă cavitate fizică în interiorul muntelui, fie ea și foarte tehnologizată.
Într-adevăr, putem vorbi despre o altă concepție și viziune, despre o diferență
colosală de tehnologie, dar spațiul respectiv este de asemenea o „trecere”, iar
acest aspect pare să fie greu de conceput pentru știința modernă. Noi am ajuns
destul de repede la concluzia că, pentru a înțelege corect ce reprezintă
complexul subteran din munții Bucegi, este necesar să ne debarasăm în mare
parte de principiile și gândirea strict materialistă a științei actuale. O
dovadă în acest sens este că până în 2010 savanții care au fost implicați în
studiul locației nu au putut furniza niciun indiciu și nicio explicație la
feluritele aspecte și semne de întrebare pe care le-a ridicat locația secretă
din Bucegi.
Dar nu acesta reprezintă
motivul principal. Cel mai important aspect este că, o dată ce se pătrunde în
interiorul muntelui, în Marea Galerie și mai ales
în Sala Proiecțiilor,
frecvența de vibrație a ființei biologice se schimbă. Aici se află cheia înțelegerii tuturor
proceselor aparent ciudate care se petrec cu psihicul și mentalul omului,
precum și percepțiile adeseori stranii care intervin atunci când se pătrunde în
cele trei tuneluri care pleacă din Sala Proiecțiilor. Nu vreau să anticipez,
deoarece acesta este unul dintre subiectele principale despre care voi vorbi în
acest volum.” |