Numerele vii

„Această carte a fost, este, și va rămâne, o lucrare de referință pentru numerologia românească și mondială” - prof. univ. dr. Dan Seracu
Este o carte de referință, prima ediție a văzut lumina tiparului în 1995. După această carte au studiat majoritatea numerologilor români. Ediția a III-a este una revăzută și adăugită, au fost adăugate multe tehnici practice.

Fragment

Numărul concret trebuie privit ca și cantitate iar numărul abstract ca și calitate. Ori, conceptul de cantitate, la fel ca cele de spațiu și timp, nu există decât în Planul Fizic, care este planul de manifestare cu vibrațiile cele mai joase, „codița” celorlalte planuri superioare. De numărul concret, deci cel privit cantitativ, se ocupă oamenii de știință materialiști, dar și oamenii simpli, care nu sunt preocupați de a înțelege lumea interioară sau aspectele subtile ale manifestărilor din jurul lor.

Aici ne vom ocupa doar de numărul abstract, cel privit calitativ, ca principiu metafizic. Calitatea este specifică planurilor subtile. Matematicienii, fizicienii și alții, care lucrează cu numere fără să specifice unitatea, pun în mișcare puterea subtilă a numerelor, iar consecințele pot fi benefice sau malefice, așa cum vom vedea în alt capitol. De aceea oamenii de demult, pe care i-am dat exemplu, nu se foloseau de numerele abstracte pentru că nu le știau mânui (sau poate știau?). Erau, probabil, feriți de „ceva” sau cineva. În acest fel au apărut numerele în istoria omenirii, la început ca număr concret, dar ca număr abstract nu au un început și nici sfârșit. Numărul, ca simbol, are o întreagă istorie dar, în esență, este semnul logic care exprimă relația noetică dintre conștiință și realitate.

Spuneam înainte despre inexistența reală, subtilă, a noțiunilor de cantitate, spațiu și timp. Acestea nu există decât ca manifestare în Planul Fizic. Oamenii de știință, studiind efectele, nu fac decât să inventarieze aceste fenomene, descriindu-le cu lux de amănunte. Dacă acestor efecte le găsesc cauzele, ele se găsesc tot în Planul Fizic, nebănuind că aceste cauze nu sunt, la rândul lor, decât tot efecte ale unor cauze mai subtile. Spre exemplu, medicii nu fac altceva decât să repare efectele, fără să elimine cauzele subtile ele bolilor. Adevăratele cauze se găsesc în planurile subtile ale existenței, în lumea interioară. Deci, gândurile noastre sunt cauza reală. Aș îndrăzni să merg mai departe în a spune că în numere stau atât cauza cauzelor, cât și manifestările acestor cauze. Și nu trebuie să ne gândim la ceea ce știm noi despre numere prin educația ce am primit-o, ci să ne gândim la numere ca principii metafizice, ca stare vibrațională. De la planurile superioare, unde numerele au o stare vibrațională înaltă, ele se reflectă în fiecare plan mai inferior, evident, cu vibrațiile respective specifice, până ajung la planul de manifestare, cel fizic, unde ni se prezintă așa cum le știm, numerele concrete fiind manifestarea vibrațională cea mai joasă.

Cap.

§

Prefață

I

Numerele - baza a tot ce există

1

Introducere

2

Antichitatea. Pitagora

3

Kabbala

II

Geneza

1

Corpurile

2

Geneza continuă

3

Omul

III

Caracterizarea numerelor

1

Niveluri de acțiune

2

Caracterizarea astrologică a numerelor

3

Operații numerologice

IV

Prezența subtilă a numerelor

1

Chakrele și evoluția omului

2

Spre o matematică a binelui

3

Muzica

V

Triada

1

Neverificarea logicii binare

2

Logica triadei

3

Sănătatea

VI

Numere speciale. Diverse

1

Numere speciale. Spațiu

2

Timpul

3

Cristalele

VII

Numerologie practică

1

Numerele principale

2

Numerograma

3

Matricea temperamentului

4

Semnificația zilei de naștere

5

Graficul evoluției numerologice

6

Ciclurile numerologice

7

Afinitățile între numere

8

Predispoziții

9

Cuvinte de încheiere

Anexe

Bibliografie selectivă

Din inerție, astăzi omul mai păstrează rămășițe ale ideii de spirit grup, manifestate prin naționalism, familism exagerat, sectarism etc. Ori omul este o ființă divină, toți suntem egali, nu există ierarhii. Chiar și ierarhiile sociale sunt tot o iluzie, ba chiar mai rău, o iluzie a iluziei.
Unde vreau să ajung? Să spun câteva cuvinte despre această ființă minunată, omul. Dar îmi dau seama că oricâte cuvinte aș folosi, nu aș reuși să spun câte s-ar putea spune. De fapt, prin coborârea ideii la nivelul cuvintelor, se poate pierde chiar esența, dar tot este ceva decât nimic. Omul ar trebui să revină la limbajul universal, telepatia, care este o comunicare prin imagini, mult mai completă decât cuvintele, la limbajul pe care îl folosea cu mult timp în urmă, înainte de perioada simbolizată prin Turnul Babei.
Și acum să corelăm o idee din al doilea paragraf al primului capitol - că dacă la primele numere se adaugă și voința (4), avem omul - cu al treilea paragraf, în care la primele trei numere se adaugă și "4", care reprezintă focul primordial (vezi tabelul din acest capitol). Primele trei numere reprezintă spiritul care are imprimate în "3" formele mentale. Prin "4", el creează corpurile inferioare până ajunge la corpul fizic. Coborând din ce în ce mai mult vibrațiile, creează câte un corp din ce în ce mai inferior. Odată cu crearea acestor corpuri inferioare, el creează și planuri subtile corespunzătoare acestor corpuri, pentru a le oferi planuri de manifestare. În acest fel, omul este un creator, Planul Fizic tot el 1-a creat, pentru a oferi un plan de manifestare pentru corpul fizic. Deci, Planul Fizic este creația omului pentru a avea unde să experimenteze, să învețe, și nu greșesc dacă spun că și-a creat propriul loc de joacă și propria sa școală. În planurile superioare el nu avea posibilitatea să cerceteze consecințele produse de propriile gânduri, deoarece acolo gândurile se manifestau imediat și nu exista în acest fel posibilitatea să experimenteze pentru a-și îndrepta propriile greșeli, deci să învețe. Planul Fizic oferă această posibilitate, tocmai prin existența timpului, care nu există în această formă decât aici, deci este tot o iluzie.
A greși este omenește, omul învățând chiar datorită acestor greșeli, dar repetarea greșelii este deja ceea ce se numește păcat, ca "notă" a neînvățării bine a lecției respective. Aceste păcate aduc cu sine "repetenția", adică repetarea scenei respective cu primirea pedepsei cuvenite până când lecția este învățată. Nimeni nu ne pedepsește din exterior, noi ne autopedepsim în momentul în care ne vedem "filmul" în totală conștiență în planurile superioare. Dacă acest lucru se petrece după moartea corpului fizic, pentru următoarea încarnare ne vom alege astrologie un mediu și o viață care să ne pună din nou în situația respectivă, pentru ca un cerc odată deschis să-l putem închide în mod concret, punându-ne în alte și alte situații pentru experiență. Totul se plătește până la ultimul bănuț. Bogat sau cerșetor, frumos sau urât, sănătos sau invalid, fericit sau nefericit, totul are o cauză. Legea Cauzei și a Efectului este cât se poate de dreaptă, nimeni nu scapă de sub influența ei, noi suntem cauza cauzelor, noi suntem începutul și sfârșitul.
Deci, omul este un creator. De ce nu suntem conștienți de aceasta? Pentru că din ignoranță am transferat punctul de referință din lumea noastră interioară în lumea exterioară. Am mâncat din fructul oprit. Nu ar fi fost nevoie să coborâm chiar atât de mult în materie până la uitarea de sine. Din păcate, omul a coborât prea mult, riscă să se confunde pur și simplu cu materia prin acest materialism nesăbuit, a ajuns la punctul inferior. Dar nu va mai dura mult acest lucru. Nu peste mult timp intrăm în Epoca Vărsătorului, lucrurile se vor schimba într-un mod pe care nici nu reușim să ni-l imaginăm.
Dacă omul ar muta înapoi în lumea interioară punctul său de referință, atunci el și-ar da seama că este o divinitate, un creator. Altfel spus, ar gusta și din pomul vieții și și-ar da seama că este asemeni zeilor, un nemuritor.
Aceasta nu este blasfemie, ci este purul adevăr. Blasfemie este a scoate Principiul, a scoate pe Dumnezeu din noi undeva în afara noastră și a-l personifica, ca fiind un moș cu barbă stând pe nori. Acestea sunt povești pe care nu le mai cred nici copiii, dar au "grijă" oamenii maturi și serioși ca acești copii neprihăniți să-și mute punctul de referință din lumea interioară în lumea exterioară, deși ei vin de curând din planurile subtile și încă nu au uitat ce este acolo. Dar în seriozitata noastră nu le ascultăm "poveștile". De ce a spus Isus că Împărăția Cerurilor va fi a celor ca ei? Trebuie să fim asemeni copiilor, cu gânduri curate, veseli, buni, cu zâmbetul pe buze. Ultraserioșii sunt pur și simplu demni de milă. Planul Fizic este școala noastră și în același timp terenul nostru de joacă. Viața în Planul Fizic este foarte comică, mai ales când vezi atâția oameni care își fac griji. Dar oare pentru ce?
Omul trebuie să-și ridice vibrațiile, pentru a nu cădea și mai mult în materie. Trebuie să spiritualizeze Planul Fizic, prin el să-i ridice vibrațiile, să-1 transforme într-un rai. Deci omul este un creator, el este totul, dar trebuie să fie conștient de acest lucru. Isus s-a dat de exemplu pe sine când a spus: "Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine, Eu și cu...