Relații interpersonale intense și haotice, accese de furie,
impulsivitate, amenințări cu abandonul sau cu suicidul… după ce ai
cunoscut îndeaproape o astfel de persoană rămâi adesea cu un gust amar
și cu întrebarea: „Unde am greșit?” În spatele acestui tablou înnegurat,
se află însă drama protagonistului – temeri profunde, o senzație de vid
interior, neîncredere fundamentală în sine. Lumea unui
„borderline” este în alb și negru, acută, directă, fără nuanțe, cu atât
mai impresionantă, cu cât acești oameni sunt capabili să ducă o viață
funcțională. Pot fi partenerul de cuplu, colega de serviciu, amicul din
copilărie. Cartea de față, bazată pe informații din cele mai
noi cercetări în domeniu, reprezintă un ghid cuprinzător prin hățișurile
acestei personalități aflate la granița dintre nevroză și psihoză.
Scrisă într-un limbaj accesibil, ea se adresează atât terapeuților, cât
și publicului larg, aducând lumină asupra posibilelor cauze ale acestei
tulburări, descriindu-i plastic trăsăturile prin intermediul a numeroase
exemple, ajutându-te să înțelegi persoana cu borderline de lângă tine
și să creezi punți către ea. Jerold J. Kreisman este psihiatru, autor și profesor asociat la Universitatea St. Louis. Hal Straus este jurnalist și autor, directorul Centrului Tow-Knight pentru jurnalism antreprenorial din New York.
Cea mai importantă parte a oricărei terapii este relația dintre pacient
și terapeut. Această interacțiune formează baza încrederii, constanței
obiectului și a intimității emoționale. Terapeutul trebuie să devină o
figură de încredere, o oglindă care să reflecte o identitate coerentă în
dezvoltare. Pornind de la această relație, persoana borderline învață
să extindă și asupra altora așteptările adecvate și încrederea. – Jerold Kreisman, Hal Straus
Aspectul fizic al lui Jennifer la ședințele de terapie fluctua
dramatic. Când venea direct de la serviciu era îmbrăcată într-o ținută
business, emanând maturitate și rafinament. Dar în zilele ei libere,
apărea în pantaloni scurți, cu șosete până la genunchi și cu codițe
împletite; în aceste ședințe se comporta ca o fetiță cu voce subțire și
vocabular mult mai limitat. Uneori se transforma chiar sub ochii
doctorului Gray. Putea fi plină de intuiție și inteligentă, colaborând
pentru obținerea unei mai bune înțelegeri de sine, iar apoi devenea o
copilă cochetă și seducătoare, declarându-se incapabilă să funcționeze
în lumea adultă. – Jerold Kreisman, Hal Straus
|