Psihologia Sinelui, întemeiată de Heinz Kohut, este una
dintre cele mai importante orientări din psihologia, psihoterapia și
psihanaliza contemporană. Pornind de la tulburările narcisice de
personalitate, frecvente în clinica sa din America anilor ’50, Kohut se
distanțează de teoria pulsiunilor elaborată de Freud pe baza tratării
nevrozelor, foarte răspândite în Europa începutului de secol. În centrul
psihologiei sinelui se va afla linia narcisică a dezvoltării psihice,
pe care Kohut o consideră prioritară. Sinele, obiectele sinelui,
oglindirea, transferul narcisic iau locul principalelor concepte
freudiene. Importantele modificări teoretice se concretizează în înnoiri
ale tehnicii, între care privilegierea empatiei în raport cu
interpretarea se situază pe primul plan.
Sintetizând
întreaga concepție a lui Kohut, prelegerile interactive susținute de el
la Chicago la mijlocul anilor ’70 se adresează psihoterapeuților,
psihiatrilor, psihologilor, precum și tuturor celor interesați de
cunoașterea de profunzime a omului.
Heinz Kohut
(1913–1981), psihiatru și psihanalist, a predat la Universitatea din
Chicago și a fost președinte al Asociației Americane de Psihanaliză și
vicepreședinte al Asociației Psihanalitice Internaționale. Cărțile sale
cele mai importante sunt: The Analysis of the Self (1971), The Restoration of the Self (1977) și How Does Analysis Cure? (1984).
Paul Tolpin și Marian Tolpin sunt psihanaliști formatori și supervizori la Institutul de Psihanaliză din Chicago. |
Adevăr Divin
